Dar între atâția șpăgari de duzină, iată a răsărit unul care ține cu adevărat la blazonul lui de universitar. Care nu se vinde pe o shaorma ori o pungă cu sticksuri. Bravo lui. Ce mama dracului, să le arate lor că are cojones și că nu degeaba era liderul de sindicat pe școală. Vă spun asta ca să nu fiți surprinși dacă nu ați auzit încă că, ieri, un lector de la respectiva universitate a fost flagrantat (de la flagrant) în plină stradă. Băieții ăia și procurorul  de la DNA au apărut  așa, din senin, și în loc de bună ziua, l-au întrebat câți bani are în buzunare. „Niște mărunțiș pentru cumpărături, asta am!” De unde să fi știut amărâtul câți bani erau în plicurile de la studenții masteranzi? Că avea și lei, și euro. „Hai să-i numărăm împreună”, o propus unul dintre polițiști. O mie, două, trei, 10, 20, 30, 40, 50 de mii de lei. Plus 1000 de euro și 3.000 de lei primiți sâmbătă, ca să îi aibă așa, de cheltuială în weekend. Bă, ești prost? Bă, ești nebun? E tare tipul, bă! S-au dus vremurile în care examenele se negociau ca la piață: „Mai las eu, mai pune tu!” Tarif fix: 600 de euro pentru un 5 curat, 1.200 de euro pentru 10 și 50 de mii de lei pentru cursurile doctorale. Tot respectul pentru el!

Așadar și prin urmare, să trăiască universitatea care și-a schimbat stăpânul, dar năravul, ba, că mult bine a mai făcut ea sutelor de analfabeți funcționali care astăzi te tratează cu curul din funcțiile lor publice.

UPDATE: Singurul lucru de care îmi pare rău în toată povestea asta, e faptul că don Cristi spăgaru’ îi lasă cu curu’ în baltă pe polițiștii înscriși la el, la masters. Că de acum încolo, o lună, două, nu mai are unul curaj să dea șpagă, iar ei ca să pună mâna pe carte, să învețe, ferească Dumnezeu și Maica Precista!

În America, o astfel de poveste, cu doctorii măcelari de la Iași care au ajuns să le dea bolnavilor tot feluri de hapuri pentru a li se înrăutăți boala de inimă și să ajungă la mâna lor, s-ar termina pe scaunul electric. Sau, în cel mai fericit caz, cu închisoare pe viață pentru fiecare cap de acuzare. În statul islamic un astfel de medic ar rămâne fără mâna cu care a scos stimulatorul din cadavru. În China, ar primi un glonț în ceafă, iar în Papua Noua Guinee e dat ca momeală la pești. La noi, nu știu ce va fi, că nu este ca la alții. Că, la noi șmanglitorii, demolatorii de uzine și fabrici și profanatorii de cadavre au drepturi. Chiar mai multe decât ăla cinstit și prost. Prost că nu fură, să aibă și el drepturi.  

Dacă stăm și ne gândim că ăla de la Iași (iertați-mă, nu cred că merită să-i spun medic) a mai fost condamnat pentru șpagă, de ce instanța de acum nu i-ar da tot o pedeapsă cu suspendare? Sau una prin care i-ar interzice să mai profeseze în spitalele de stat? Păi nu ar fi destul? Că doar nu a omorât pe nimeni. A luat un stimulator de la un mort (practic l-a recuperat, nu l-a furat) și i l-a pus altuia care avea nevoie de el A făcut un bine, cum ar veni. Dare dacă totuși, insistați pentru o pedeapsă exemplară, aduceți-l pe doctorul Ciomu, de unde se află acuma, că știe el ce are de făcut.

Bă, Romi, știi ce cred eu? Că pe undeva tu ai dreptate. Ăștia, pomeniți de tine, de mult timp încearcă să ți-o coacă. Din răutate, cum altfel? Și acum au prins momentul. Că așa am auzit, toată săptămâna au trecut pragul mânăstirilor (tu când ai fostt asta ultima dată să te spovedești?), au aprins lumânări, s-au închinat la sfintele icoane, au făcut cotoroage (aituri, cum se spune la tine în Maramu), au fiert grâu, au dat de pomană de Moșii de iarnă, au plătit slujbe și iată că rugăciunile lor au fost ascultate: ploaie și vânt pe muntele tău. Nașpa.

Și mai este ceva Romi, ăștia de la PSD, la câte relații au la Patriarhie și chiar mai sus, nu doar că au ușile deschise peste tot, dar sunt în stare de orice. Adică să-ți facă rău, să se bucure până la Dumnezeu și înapoi de nerealizările tale Chiar să-ți provoace un tsunami în bălțile alea de pe lângă Borlova sau orice ce ți-ar putea dăuna ție și nervilor tăi. Sfatul meu e să nu te pui cu ei, lasă-i în pace, dacă vrei să-ți fie bine. Să nu spui mâine, poimâine că nu te-am avertizat.

UPDATE: Uite dovada. nici azi, în Sfânta Duminică nu se poate schia pe Nordica și Vâslanu. Și tot din cauza lor, că au reușit să fie primiți în audiență la ăla mare de sus, responsabil cu ploile, vântul și ceața peste munți. Dat dracu PSD-ul ăsta, Romi!

De cum a pășit în sala tronului, lui Galben Împărat i-au venit dracii instant, când a văzut că jumătate din supușii săi, ăia care îl bârfesc la Curte, lipseau, iar restul, prieteni cu ei, i-au întors vorbele și i-au zis „pas” când el le-a cerut să fie de acord cu cumpărarea a nu știu ce hârtii deținute de împăratul de la miază-noapte. Atât i-o trebuit lui Galben Împărat ca să se dezlănțuie ca în copilărie când îl trimitea tătâne-su să păzească oile, vacile, porcii și alte animale din ograda împărăției. „Rușine acestei Opoziții de rahat și de trei lulele. Sper ca populația să vă rupă toată voturile, de nesimțiți ce sunteți.”, ar fi grăit el mânios.

Bă, împărate, din Dumbrava minunată, da’ bine le-ai mai zis supușilor neascultători. Ai mai spus-o și altădată, dar ca acum, nu. Cred că dacă îl aveai pe Patrocle lângă tine îl asmuțeai asupra lor de îi făcea harcea-parcea. Nervos, Înălțimea Voastră, nervos, cum niciodată nu te-am văzut.  Mă gândesc că dacă erai cu ei la palat îi luai și la pumni pe unii, că așa zic cârcotașii că ai făcut în trecut cu alții care și-au căutat-o cu lumânarea până au luat-o în meclă. Știu că nu este adevărat, dar așa bârfesc unii dintre supușii matale care n-au altă treabă decât să frece menta toată ziua și pe tălică la melodie.

Auzi, Galben Împărat, ce ești, nu te mai da balenă în lighean și nu mai fă lumea să-ți plângă de milă, gen: „vai sărăcuțul, cum nu are el noroc din cauza dregătorilor de la Curte.” Tălică ai impresia că doar Opoziția din împărăție e de rahat și de trei lulele? Că doar ea merită făcută cum îți vine la gura aia spurcată? Te înșeli amarnic, neicușorule. Întreabă-l pe vătaful care îți tot dă peste nas în adunările astea ale voastre și ai să vezi că o să-ți explice că la fel e și Puterea (dacă nu chiar mai mult) pe care o mângâi pe creștet:  de rahat și de trei lulele, atunci când sfetnicii tăcuți ce te înconjoară, fac scurtă la mână, respingând tot ce nu este emanat de mintea matale.

Așa că, Galben Împărat din Dumbrava Minunată ce ești, mai tacă-ți fleanca aia, că așa îi stă bine unui împărat, fie el făcut doar la apelul bocancilor, dar care are cei 7 ani de acasă. Mucles, cum ar spune ăia cu care ai păzit vacile, dibolii și porcii, și fă bine cere-le scuze supușilor. Fă-o, că nu-ți pică coroana!

Tocmai de asta nu înțeleg scandările fanilor echipei Minerul Dognecea: Dunca, lasă-ne, lasă-ne! Că ei sunt veșnic nemulțumiți, ba de drumul ce vine de la Ocna (nu că ăla dinspre Lupac ar fi strălucit), ba că trebuie să facă un ocol de 30 km să ajungă acasă, ba de podul de tablă peste care nu se mai poate trece cel puțin până va veni un alt președinte la CJ, ba de aia, ba de cealaltă. Nimic nu le convine. Absolut nimic, de parcă Romi al nostru nu ar face nimic pentru Muntele Mic. Ei, nici chiar așa. Și alții or fi nemulțumiți că, vorba aia, nici Romică nu le poate face pe toate, dar nu îi aud plângându-se toată ziua, bună ziua. Îl înțeleg și îi sunt aproape: sufletește, cu gândul, cu like-urile, comment-urile și distribuirile pe Facebook

Eu cred că ăștia din galeria Minerului sunt împinși de la spate primarul Rof. El e capul răutăților, că l-am auzit eu pe domnul președinte spunând asta. Că ani de zile Rof ăsta a supt sângele dognecenilor și al cărășenilor așa cum o făceau boierii la 1907 când a explodat mămăliga în moldovenii din Flămânzi. El și pesediștii lui, iar acum face pe haiducul. Aruncă cu vorbele grele în domnul președinte și cu noroi în realizările dumnealui. Câtă răutate, câtă nerecunoștință față de zbaterile acestuia ca nouă să ne fie bine. Cum poți să spui una ca asta, cât timp până și râul, ramul, păsările cerului și iarba pământului îi sunt prieteni și îi slăvesc realizările mărețe?

Ce oameni, domnule, ce oameni!

Mai mare rușinea, nu alta că, vorba aia, nenea Charles nu e fitecine, un troglodit care n-are două-trei lire pe card să-și cumpere șosete noi. Fie ele și de la second-hand. Să fim serioși. Dar când ajungi rege la bătrânețe, când ai toate șansele să dai în mintea copiilor, nimic nu ar trebui să ne mai surprindă. Nici măcar că e posibil ca ciorăpeii să-i fi luat din mașina de spălat sau de sub patul regal unde îi aruncase seara înainte de culcare. Ce, vouă nu vi s-a întâmplat să aruncați hainele pe unde apucați? Așa și cu dumnealui, că înainte de a fi rege e și el bărbat. Și care bărbat nu e împrăștiat, mai ales când gândul îți este la ce să le pui copiilor pe masa a doua zi? Ce dacă William și Harry sunt mari, că tot copii rămân.

Tocmai de asta, nu el merită vorbele de ocară, ci consoarta sa. Păi bine, mă, Camilla asta nu s-a uitat la Charles când au plecat de acasă? Nu i-a aranjat și ea cravata, nu s-a uitat la dacă pantofii erau lustruiți sau nu? Sau dacă gulerul la cămașă era scrobit sau nu. Ce nevastă e asta care lasă bărbatul să poarte ștrinfii rupți? Eu înțeleg austeritatea asta, dar să fi făcut bine să fi pus mâna pe ac și ață, să-i fi cârpit. Să nu-l fi făcut de rușine pe bietul om. Cum, la ei în casă nu există ac și ață? Să-și cumpere, frate, că de aia plătește poporul taxe și impozite, nu ca să-l vadă pe nenea regele cu ciorapii pe care i-a purtat odată bunicul său de pe linia maternă!