15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

Legea vizează instituirea modalităţii prin care vor fi evaluate imobilele preluate abuziv, în situaţia în care nu a fost emisă o decizie de către Comisia Naţională sau decizia Comisiei Naţionale a fost atacată.

„Totodată, legea adoptată modifică art.24 din Legea nr.10/2001, în sensul instituirii normei potrivit căreia existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, coroborat cu orice alte acte juridice care atestă deţinerea proprietăţii la momentul trecerii în proprietatea statului.

Trebuie să facem dreptate și să lăsăm în urmă, definitiv, abuzurile care s-au petrecut în perioada de tristă amintire pentru România.”, ne-a mărturisit deputatul PNL, Dumitru Rujan.

Cu micul Nicușor, lucrurile au stat altfel. Țâganca i-a privit atentă fiecare linie și liniuță ce-i brăzdau palma și după o lungă și profundă reflecție, i-o zis: „Conașule, eu văd aici ceea ce n-am mai văzut la niciun rumân de prin satele astea.” Nicușor a tresărit, mă-sa bătrână la fel. „E de bine sau e de rău?” Țâganca nu le-a răspuns, ci doar a închis ochii, apoi și-a trecut degetele peste liniile din palma lu’ ăla micu’. „Vezi, linia asta mai groasă demonstrează clar că vei ajunge domn mare.” „Cât de mare?” întrebase curioasă mama lu’ mă-sa. „Domn mare cum nu s-o mai pomenit până acum.”, le-o zis țâganca. „O fi că ajunge președinte la CAP, că tot asta îi zice ta-su bătrân: ”«Bă tu să te faci președinte de CAP sau măcar căprar în armată, că-ți place să-i comanzi pe alții»”, și-o dat cu părerea mă-sa bătrână. „Mai mare Țață, mai mare.” Și atunci lu’ a bătrână i s-o luminat fața și inima a început să bată cu putere. Că mai mare decât președinte de CAP, ce putea să ajungă Nicușoar al ei? Auzise dânsa că la oraș sunt și președinți de scară de bloc ori de asociații de locatari, dar nu îndrăznea să se gândească atât de departe.

Vremurile s-au schimbat, Nicușor s-a făcut mare, mă-sa bătrână a dat colțul de mult, dar el a rămas cu un fix, cu ce i-a băgat în cap țâganca Lenca care îți ghicea în palmă pentru un colț de pâine. „Vezi, tu, Marcelule, de ce vreau să candidez la Cotroceni? Că toate câte mi l-o zis țâganca atunci, s-or adeverit până acum.” Cholo de la Buzău l-a luat de după umeri, zicându-i: „Bre, știu eu o cârciumă acilea, colț cu Lizeanu. Mergem să bem o bere și să mâncăm doi mici și o să vezi că după trei halbe o să-ți iese gărgăunii ăștia pe care ți i-o bagat în cap țâganca Lenca. Ce dracu, ești om bătrân cu tâmplele albe și vorbești numa’ prostii.”

Și au mers, au mâncat pastramă de oaie și au băut vin. La despărțire s-au îmbrățișat și s-au pupat, promițându-și unul altuia că se vor mai gândi dacă vor merge sau nu cu candidat comun în alegerile pentru Cotroceni. De dragul nostru, cum altfel?

Dar așa e când te mănâncă în cur. Când nu ai astâmpăr și vrei să le arăți unora cât de deștept ești tu. Teza de doctorat a lu’ Lucică e plagiată. L-a dovedit ziarista Emilia Șercan, iar de aici până a-l face de rahat în presă n-a fost decât un pas. Lu’ Bode i s-a părut firesc să ia cu copy-paste câteva propoziții, fraze, enunțuri și paragrafe din cărțile altora cu mult mai deștepți decât el. Cu atât mai firesc, cu cât până și șeful său direct pe linie de partid și de stat, nea Nicu Ciucă, se afla în aceeași situație de plagiator. „Lasă-i, bă, Luci, să vorbească până li se urăște. Noi avem lucruri mai importante de făcut pentru țară și popor.”, i-ar fi zis Ciucă plin de responsabilități din cap până în picioare.

Bode l-a ascultat pe nen-su Ciucă, dar nu s-a lăsat până nu le-a bătut obrazul ălora care l-au dat de gol, reproșându-le pe un ton șăgalnic: „Faceți atâta caz pentru un rahat de 18 procente de copiat?” Și cu o nesimțire demnă de o cauză mai bună, Lucică a dat în judecată Universitatea Babeș Bolyai, acuzând-o de rele tratamente la adresa inteligenței sale . Nu o dată, ci de două ori. Și a pierdut de fiecare dată. Cu toate acestea, a continuat să predea lecții prețioase despre cinste, corectitudine și moralitate polițiștilor din subordine și camarazilor din PNL, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, semn că, la noi în politică, cu cât ai mai multe bube în cap, cu atât ești mai apreciat.

Mai peste tot a fost bine, lumea a fost mulțumită și împăcată cu rezultatul votării din 9 iunie. Moldovenii au destupat sticlele cu rachiu și vin, au pus pe mese pârjoalele tradiționalele și poalele-n brâu și s-au pus pe petrecere exact ca Ștefan cel mare și ai lui după fiecare  victorie bifată în lupele cu turcii și  tătarii.

Nu și la Suceava unde Ghiță Flutur și-a ieșit din minți când, unul dintre cumetrii săi a constatat cu groază: „Bădie, e groasă rău. Am dat de dracu’. Aici, în cetatea de scaun a Sucevei, urmașii urmașilor lu’ Ștefan Vodă nu te mai vor la Consiliul Județean. De peste tot vin semnale că megieșii au luat-o pe ulei, votând în draci PSD și pe pesedei.” Asta se întâmpla duminică după-masă, pe la ora 5, 5 și ceva. Bădia n-a luat în seamă avertismentul cumătrului și a reacționat ironic: „Pleacă, bă, de aici cu prostiile tale. Nu s-a născut omul să-l bată în alegeri pe nen-tu Ghiță.” Seara, la exit-poll, butterfly-ul Sucevei și al Moldovei  s-a îngălbenit ca ceara. Toată suflarea Bucovinei, împreună cu cele patru obcine, Dolhasca, Sucevița, Voroneț Giumalău și alte forme de relief, era în stare de șoc. În doliu local. În timp de liberalii își smulgeau părul din cap, pesedeii jucau de mama focului pentru câștigarea atât a primăriei, cât și a Consiliului Județean Suceava.

Țap ispășitor, actualul primar liberal al Sucevei, Ion Lungu, care n-a mai vrut să candideze, și de aici suspiciunea că ar fi complotat cu alde PSD împotriva liberalilor. „Nu mai accept. Domnul Lungu, până aici. Pentru că dumneata ai trecut peste mine și ai vândut partidul. Eu plec acasă. Faceţi-vă bine, dragii mei. Ipocrizia! Procentele sunt una, dar jocurile pe sub masă au nenorocit acest partid. Puneți cărțile pe față!”, a tunat Flutur.

Asta ca asta căci, deh, câte nu spune omul la mânie, dar să-l fi auzit cum s-ar fi exprimat de față cu mai mulți camarazi: „Înțeleg să trădezi partidul, dă-l în mă-sa de partid, dar să mă trădezi pe mine, cel mai ilustru dintre baronii liberali în funcțiune, este nesimțire curată. Că un partid se regenerează într-un fel sau altul, dar un baron nu se naște peste noapte și chiar dacă s-ar naște, zeci de ani i-ar trebui… vorba lu’ Eminescu, să ajungă să aibă valoarea mea.

Și în timp ce Ghiță al nostru îi bătea obrazul lu’ Lungu, pesediștii îi cântau cu foc la fereastră din folclorul local: „Fosta-i lele cât ai fost, dar te-ai dusa pe… în jos”

Lu’ săracu’ Ciucă i-o picat fața când a auzit vorbele alea. Cum, bă, tocmai Marcelu să-i spună așa ceva? Ce, cu PNL poporul o dus-o rău? E adevărat, echipa lui n-a fost în cea mai bună formă la alegerile astea, că au existat și ceva accidentări, iar banca de rezerve a fost cam subțire de data asta. Dar, totuși, 12 consilii județene câștigate nu e de ici, de colo. Dar de aici și până la vorbele lu’ Marcelu e o cale lungă.

 Cholo de  Buzău l-a văzut că eram cam supărat și tocmai de aceea l-o tras de-o parte: „Ce dracu, bă, Nea Nicule, tălică nu ma știi de glumă? Făcui și eu o caterincă și imediat îți sări muștarul.” Vizibil iritat, generalul i-ar fi replicat tăios: „Asta e glumă, Marcelu? Cu așa ceva nu e de glumit. Că abia așteaptă Bolojan și Boc să-mi dea peste nas că sunt un papă-lapte din moment ce-ți înghit miștocăreala asta a ta. Și apoi, eu niciodată nu mi-am bătut joc de covrigii tăi cu susan. Ba, chiar ți i-am lăudat, deși auzisem că nu erau buni deloc.”

Până la urmă s-au împăcat. Că i-o zis Cholo: „Bă, Nea Nicule, ce dracu’ te superi ca un copil. Hai mai bine la bâlci, bem o bere, mâncăm mici și ne dăm în bărci. O să facem și o baie de mulțime, ce zici?”

Până la urmă așa făcură. Nea Nicu se întâlni și povesti cu câțiva generali ieșiți cu strănepoții la plimbare, iar Cholo se lipi de grupul microbiștilor, dacă tot are Buzăul echipă de prima ligă. Generalul pofti și la înghețată, vată pe băț și acadele din zahăr ars. Ba, trase și cu pușca de tir, își încercă norocul la doborâtul popicelor, reușind să câștige o sticlă cu vin spumos, o trompetă din plastic, pentru copii, și o sfârlează. Dar cel mai mult i-a plăcut căsuțele alea din turtă dulce de la tarabă, încât nu s-ar mai fi lăsat dus de acolo.

La plecare, Cholo l-a prins de braț pe eroul de la Nasiriyah, spunându-i: „Vezi, bă, Nea Nicule ce înseamnă cod roșu de guvernare? Nici n-ai apucat să te duci la biserică să-i mulțumești lu’ Doamne, Doamne pentru votul de duminică, și uite cum o duci”

iunie 2024

Potrivit spuselor primarului Ioan Popa, acesta a avut o întâlnire cu toți partenerii implicați din consorțiul prin care s-a reușit obținerea finanțării necesare pentru construirea noului Campus dedicat Învățământului Dual.

Este important de menționat că liceele reșițene cu profil tehnologic, Colegiul Tehnic și Colegiul Economic al Banatului Montan, își așteaptă elevii, tinerii care doresc să se înscrie în perioada 1-5 iulie 2024 pentru calificările oferite împreună cu cele 14 companii partenere.

„Din septembrie se va demara pregătirea acestora în sistem dual, cu stagii de practică la firmele private partenere și vor beneficia de burse în valoare de 1000 lei/lună, iar elevii din județ vor avea cazarea și masa gratuite la internatele școlare.

Universitatea Babeș-Bolyai va oferi posibilitatea unor programe de studiu dezvoltate în parteneriat cu angajatorii, încă din acest an școlar.

Calificările puse la dispoziție prin programul de învățământ dual pregătesc tinerii pentru cerințele unui loc de muncă atractiv, în domeniile industrii emergente și turism sustenabil, domenii de interes strategic pentru Reșița și județul Caraș Severin.”, a ținut să precizeze primarul Ioan Popa.

Plujar, șeful USR Caraș-Severin, a candidat la președinția Consiliului Județean și a terminat pe patru, după reprezentantul AUR, dar, cinste lui, înaintea celui de la SOS. Nici filiala județeană pe care o conduce nu a făcut mare brânză, cu puțină șansă, formațiunea lu’ Diana Șoșoacă l-ar fi depășit. În urmă cu patru ani USR a fost la fel de insipid și incolor.

M-am tot întrebat ce caută Plujar în politică locală. Cine îi ține spatele, în condițiile în care, nici în 2020, nici în 2024, USR (de data asta întărită cu PMP și Forța Dreptei) n-a reușit să intre nici în Consiliul Județean, nici în Consiliul Local Reșița. E drept, de data asta a câștigat o primărie și ceva locuri de consilieri locali. Cu o floare nu faci primăvară. Deși are o vârstă, mi se pare necopt, nepregătit să ducă o astfel de bătălie. L-am văzut în campanie plimbându-se în Reșița cu un braț de ziare cu sigla USR. M-a pufnit râsul, ducându-mă cu gândul la filmele cu comisarul în care copiii ăia săraci, cu pantaloni scurți și șapcă trasă pe ochi, strigau din toți rărunchii: „Ia Dimineața!” „Ia Universul!” Plujar nici măcar asta nu făcea. El când vorbește, parcă tace.

Se plimba agale de parcă și-ar fi făcut siesta. E clar că Plujar nu are nici carismă și nici abilitatea de a conduce o formațiune politică, dar nici bărbăția de a recunoaște: „Bă, fraților, oi fi eu bun la completat integrame, la făcut piața și la dat cu mopul în bucătărie, dar trebuie să recunosc că la politică sunt varză. Pentru că v-am tot dezamăgit, dați-mi voie  să vă mulțumesc că m-ați suportat atâția ani și să-mi dau demisia. Că mi mult de atât, oricât m-aș strofoca, nu pot.”

Sigur, nu o va face, ci va invoca mereu dușmanii din preajma lui, mereu aceeași mafie pesedistă și aceiași cai verzi pe pereți care stau în calea fericirii sale politice.

Ce s-ar mai putea spune despre Giusi Curiac? Bă, ai ghinion  o dată, neșansă și a doua oară, a treia oară nu s-au aliniat astrele. Hai și a patra oară, cu horoscopul… Înțeleg, dar la tine… Nu mai zic nimic, să crezi că aș avea ceva personal cu tălică. Tu ești că ăla de la echipa de fotbal de pe maidan: „s-a născut talent și a murit speranță”. Că matale talent ai avut și ai, că nu oricine poate să stea în dreapta lu’ Marcelino, șeful de partid, și să-i conducă Touaregul lui Romică de la CJ. Dar asta nu înseamnă că ai tăi de la Carașova pun botu’ la așa ceva. Ce oameni răi, dom’le. Te zbați pentru ei și ei nimic. O să vadă ei pe dracu cu primar PSD. Dar până atunci, ia du-te matale la sălaș și scrie-ți memoriile și nu te mai încrede în vorbele ăstora care te-au făcut să crezi că ești bun de primar.

Un astfel de personaj este Marius Damian. Pardon, domnul deputat Marius Damian care, în mintea lui plină de imaginație demnă de poveștile cu cai verzi pe pereți, ar fi vrut să facă o punte administrativă între Caransebeș și Teregova. El primar la oraș, unde s-a nimerit să se nască, soția la Teregova. Și cum PSD nu l-a vrut candidat, pe motiv că avea în repertoriu prea multă bălmăjeală și prea puțină coerență în vorbe, don Marius, un profitor 100% al politicii mioritice, s-a apucat să-și facă singur campanie, dându-i cu flit PSD-ului, cu un mesaj direct: „O să-l bat pe Felix al vostru, de-o să-i sune apa în cap.” Pe ce se baza Marius Damian, pardon, deputatul Marius Damian? Pe faptul că în Caransebeș ar locui vreo 600 și ceva de familii de teregoveni, neamuri, prieteni, vecini, colegi de grădiniță, parteneri de cărți. Nu de citit, ci de jucat poker. 600 și ceva înmulțit cu doi (soț+soție) ori cu 3, în cazul în care mai e și câte un copil cu drept de vot, e ceva, nu e așa?

Și s-o pus pe treabă, încă de la începutul anului. A luat la pas fiecare casă din Caransebeș, unde știa el că locuiesc teregovenii, sunând la interfoanele blocurilor, bătând în ușile apartamentelor, bălmăjind tot felul de prostii. „Eu n-am nimic cu PSD-ul, ci cu Felix. Cu Rusca Teregova și prietenii lui. Că vă dați seama că o să facă mișto de noi dacă câștigă. Și vă mai spun una, Felix habar nu are de administrație. El e doar miștocar, nu agramat ca mine.” Și oamenii l-au ascultat, fără să-i întrerupe logoreea, de teamă că n-o să mai plece din casă. Ca să-i facă pe plac, la despărțire a persistat o întrebare: „Dacă pe tine nu te votăm, atunci pe cine?”

Măi, nea deputatu’, după o campanie în care ți-ai tocit pingelele la pantofi, ai bătut toate cafenelele și sălile de păcănele din oraș, mobilizându-ți susținătorii, ai sfârșit prin a face căcatul praștie.  Că ce altceva au însemnat cele 300 și un pic de voturi obținute duminică? De la socoata din iarnă de „600×2” ai ajuns la varianta ce ti se potrivește cel mai bine „600:2”. Vai de curu’ tău. Eu în locul lu’ tălică nu aș mai ieși din casă câteva luni. Iar în locul partidului, te-aș da afară fără nicio remușcare și te-aș trimite să candidezi unde vrei matale, numai la PSD, nu. Că te-ai făcut destul de comedie, de au ajuns să râdă și curcile de tălică.

la sfarsit de mandat

Spre deosebire de acum patru ani, voturile Reșiței nu aul-au ajutat pe Romeo Dunca să-și păstreze fotoliul de președinte al CJ. Victoria categorică a lui Nelu Popa nu a fost suficientă, tocmai pentru că Silviu Hurduzeu a obținut un scor foarte bun în restul județului.

„Voi încerca să răsplătesc această încredere prin fapte cât mai bune pentru județul nostru. Vremea scandalului a luat sfârșit. Vom construi în tihnă, cu seriozitate și muncă pentru binele județului. Sunt și voi rămâne om de echipă. Să încercăm să-i unim pe oameni și, în anumite momente, să avem capacitatea creștinească de a întoarce și celălalt obraz. Va fi bine.”

Per total, PSD va avea primari în peste 50 de comune și orașe din Caraș-Severin, în timp ce PNL a câștigat 22 de primării, AUR două și Dreapta Unită, una.

promenada

În primul rând este vorba de proiectul depus la ADR Vest pentru realizarea promenadei pe malul drept al Bârzavei, împreună cu șase poduri pietonale. Acest proiect aduce o transformare radicală a tot ce știm astăzi ca arteră principală a orașului. „Reșița va reuși, în sfârșit, să pună în valoare râul care o străbate, așa cum fac marile orașe din Europa.”, susține primarul Ioan Popa.

Un al doilea contract a fost semnat astăzi astăzi la Ministerul Mediului. Vorbim despre contractul de finanțare pentru modernizarea sistemului de management al deșeurilor din Reșița. Valoarea contractului este de 10.552.327,50 lei + TVA și include realizarea a 77 insule ecologice digitalizate, pentru depozitarea gunoaielor.

„Obținerea acestor finanțări încununează munca făcută de colegii mei în ultimii doi ani. O muncă deloc ușoară, dar care, dacă o faci bine, ajunge să creeze satisfacții enorme.”, spune Ioan Popa.

Noroc cu flotanții care, din patru în patru ani (nu știu de unde îi adună Dumnezeu) se prăvălesc în satele patriei capitaliste, precum torenții repezi de primăvară care se scurg de pe versanți. Preț de o duminică, poate nici atât, e zarvă la căminul cultural, la școală sau mai știu eu în ce loc sunt amenajate secțiile de votare.  Oameni străini, care nu s-au văzut în viața lor  (deși mulți au locuit, fără să știe unii de alții, la aceeași adresă de casă părăsită, de grajd ori de sălaș, sic!), se adună la un loc, ca la la pomană. Toți mânați de același lucru: să pună ștampila pe un candidat sau altul (ce dacă nu-l cunosc la față sau ce-i poartă capul?), să-și încaseze mălaiu’ ca apoi să dispară ca măgarul în ceață. Pa și pu, vorba lu’ Gogu.

Cu acești flotanți, candidații speră să câștige alegerile la primărie. Și nu de puține ori le și câștigă. Câteva zeci sau sute de flotanți aduși din toată țara, pot face diferența la urne. Hoție pe față? Da de unde. Legea permite ca persoana care și-a făcut viză de flotant cu cel puțin două luni înainte de alegeri să poată vota.  Mulți s-au trezit în al 12-lea ceas și au sărit de cur în sus că s-au umplut satele și orașele de flotanți. Să vină poliția să cerceteze, să-i întrebe de sănătate și să le facă dosare penale.  Acum pe ultima sută de metri? Să fim serioși! De ce nu s-au făcut reclamații în urmă cu o lună, două sau trei? Că Poliția nu se sesizează din oficiu. Ea vine la sesizare. Iar dacă tu ai sesizat că e ceva în neregulă cu o săptămână înainte de alegeri, rămâi cu sesizarea, că mai mult de atât, nici Cel de Sus nu poate face.

Acum e prea târziu să se rezolve cazul. Până se dă o hotărâre judecătorească, trec alegerile, trece și baba cu colacul. Cum să rezolvi mii de cazuri într-o săptămână? De la începutul anului și până în data de 10 aprilie, în Caraș-Severin numărul flotanților a ajuns la 6.100. De vreo zece ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului.

Cei mai mulți la Brebu-470, Zorlențu Mare-412, Păltiniș-320, Fârliug-224, Lăpușncu Mare-217, Brebu Nou-158 (aici sunt mai mulți flotanți decât localnici). Stau și mă întreb, ce-or fi căutând cei 163 de flotanți în Goruia, că n-am auzit să se fi creat vreun loc de muncă în comună, sau cei 146, respectiv 107 la Mehadia și Domașnea? Și Teregova are 105 flotanți, și Târnova 103, și Sasca Montană 118. Până și Vărădia s-a pricopsit cu 85, iar Ramna cu 91. Iar exemplele pot continua. Am dat exemple de comune conduse și de primari ai PSD, și de edili liberali. Asta ca să nu se creadă că doar unii „fură.” Că unii „fură” mai mult decât alții, nu are nicio relevanță. „Hoțul” e „hoț” și într-un caz, și în altul.

Ce pățesc acești flotanți? Nimic. Li se fâlfâie de ce spun unii sau alții. La fel și primarii. Se fac anchete, toți vor tăcea, campania se duce, uităm ce-a fost și uite așa ne furăm singuri căciula, spunând că e bine în România.