Dacă cetățenii tac și nu fac reclamații (sau poate fac și nu știu eu), asta nu înseamnă că așa ar trebui să arate o piață. Un loc de utilitate publică, în respect față de plătitorii de taxe și impozite. Apropos de reclamații și sesizări. Am tot scris despre WC public din piață. Că nu e normal ca acesta să stea închis din lipsă de personal. În urma unei astfel de reclamații, pe ușa closetului a fost lipită o hârtie cu un anunț potrivit căruia, dacă ai fi vrut să faci pișu sau caca, trebuia să cauți pe care nu știu ce nenea, angajat al pieței să-ți dea cheia de la ușă.

La a doua sesizare, conducerea pieței s-a dovedit chiar mai receptivă la nevoile cetățeanului, dovadă că găsit o soluție inovatoare, doar ca nouă să ne fie bine. În locul anunțului scris de mână, a apărut un altul, scos la imprimantă (asta da respect), prin care același cetățean e sfătuit să sune la un număr de telefon, dacă vrea să i se deschidă ușa de la buda publică la care intrarea e 1 leu și 50 de bani. Curat, murdar, coane, cum ar fi zis nenea Iancu.

Sau ca-n filmele cu proști, nu-i așa? Că dacă n-ai telefon sau, poate ai, dar l-ai uitat acasă, riști să te piși sau să te caci în pantaloni. Asta ca să te înveți minte să nu mai reclami în stânga și-n dreapta, că oricum nu te bagă șeful pieței în seamă. Don primar, dacă niciuna dintre soluțiile de până acuma nu au dat rezultat, nu crezi că ar trebui să o încerci și pe aia cu schimbatul din funcție al ăluia pe care prietenii îl alintă cu Bistri? Poate s-o fi săturat și el de atâtea bârfe și comentarii. E adevărat, la prima vedere el pare să aibă bunăvoința, dar dacă mai mult de atât nu poate, nu ai ce să-i faci. O fi el secretarul general al PNL Reșița, dar în materie WC-uri e praf.

A, și mai e ceva, de fiecare dată încearcă să ne convingă că doar el are dreptate când spune ceva legat de Consiliul Județean, de județul ăsta sărman, de drumurile, podurile, rigolele și potecile din Banatul Montan, dar de fiecare dă cu bățu-n baltă. Așa e, Romi? Ei, nu pe dracu. Nu vrei să recunoști, dar așa e cum spun eu. Uite, îți amintești de scandalul ăla cu Salvamontul din Caraș-Severin? Ăla, bă, Romi din urmă cu doi ani când, neștiind cum să scapi de angajații de atunci, chipurile, oamenii PSD-ului, te-ai dat peste cap, ai făcut pe dracu-n patru să-l scoți din subordinea Consiliului Județean. Îți amintești? Nu? Lasă că îți împrospătez eu memoria cu ce declarai în iulie 2021: „Nu este firesc ca Salvamontul să depindă de cei de la Direcția de Drumuri Județene! Va trebui să devină de sine stătător, să aibă personalitate juridică. După noua organigramă, va fi un compartiment, în care apare un post în plus, în cadrul formației Salvamont Caransebeș, urmând ca după aceea să îl scoatem de sub umbrela DJJ, să îl transformăm în serviciu independent.”. Da, și te-ai ținut de cuvânt, l-ai scos de sub umbrela DJJ, i-ai dat afară pe aia de dinainte și ai angajat oamenii tăi.

Tu cu gurița ta ai declarat asta. Și oamenii de bine, cinstiți și corecți, și ăia care te-au votat, și cei care te înjurau, și încă te înjură, au pus botu’. Și cum să nu creadă un președinte ca tine, care nu are altă preocupare când vine vorba de stoparea banului public. Și mai spuneai și ne asigurai atunci că noul Serviciu Salvamont, independent din toate punctele de vedere, mai ales politic, „va putea să acceseze și anumite sume de bani în așa fel încât dotarea lui să fie făcută așa cum trebuie, și nu pe bani de la buget.”. Și iar ți-au dat like-uri postacii de serviciu și ți-au share-uit vorbele: „Bă, ce președinte grijuliu și vizionar avem. Dumnezeu să-i dea sănătate, să ne conducă tot așa mulți ani de acum înainte.”.

Pentru cei care au crezut și încă mai cred în vorbele tale, să arătăm ce declari astăzi despre același Salvamont: „Deși în urma cu 2 ani multă lume critica măsurile luate pentru a desprinde din DDJ acest serviciu, noi am demonstrat că se poate și pe calea firească a lucrurilor. Păcat însă că din 2024, sub nevoia reducerii de personal și a economiilor dictate de huzurul bugetar din ultimii 30 de ani, vom fi nevoiți sa trecem acest serviciu independent azi ,înapoi in subordinea Direcției Județene de Drumuri.” . Cum, tot Mocio, Hurduzeu, Crina, Comisaru & comp. sunt de vină pentru toate astea? Te cred, puiucule, te cred. Măcar tu ai încercat să faci din rahat bici și pe deasupra să pocnească, pe când ăia nici măcar de așa ceva n-au fost în stare!

Na, Felix, te-o mâncat în cur și uite ce a ieșit. De câte ori nu ți-am spus să stai, bă, în banca ta, să nu te mai iei în gură cu Mocio, să faci ciocu’ mic, să-ți vezi de-ale tale? De câte ori ți-am spus să nu mai faci mișto de Bebe și mai ales de Mariusică de la Teregova. Tu cu ăsta te pui care face politică de pe vremea lui Iliescu și Brucan?

Ce dracu, bă, Felix, uită-te la el cum vorbește, cum îți recită din legile pe care le votează în parlament, cum gesticulează, cum calcă apăsat glia străbună a patriei sau cât de mult turuie din gură, de parcă ar fi Domozină când transmitea pe vremuri un meci al Craiovei. Ăsta și la făcutul răchiei te bate, să nu mai vorbim de cărți. Și acolo e plin de noroc la careu de popi, chintă roială. Te bagă în buzunar, ascultă la mine. Dacă își aduce  tot neamul de la Teregova, prietenii și ortacii, nici nu mai trebuie să se țină alegeri la Caransebeș. E adevărat că tu îl bați și noaptea-n somn, dar asta nu se pune. Că urnele se închid la 9 seara. Înțelegi? Felix, am pretenții de la tine, ce dracu. Ești venit de un an în PSD și tu vrei să te susțină tovarășii din partid la primărie?

Încă o dată, vezi-ți de treaba ta și ai încredere deplină în sondaje că, te asigur, ele se vor tot repeta până când va ieși cine trebuie!

Hagi e campion la așa ceva. Când echipa câștigă și câștigă un meci, dar și campionatul este meritul al jucătorilor, iar când se poticnește pe teren propriu, dar nu numai, e din cauza arbitrilor care au ce au cu Farul. A lui Horațiu Sfeșnic, de pildă, din cauza căruia, chipurile, echipa sa a pierdut două puncte pe teren propriu cu Hermannstadt. Dintr-un „avantaj” lăsat pentru echipa constănțeană, sibienii au egalat în minutele de prelungire. Atât i-o trebuit lui Hagi la sfârșitul meciului.  Numai că nu l-a luat la palme pe Feșnic, care, ca orice arbitru, i-a dat roșu direct după ce regele i-a strigat la ieșirea de pe teren: „E fault, e fault și nu ai dat! De ce ai VAR? Marele șmecher de la Cluj ce ești.”

Poate că Hagi a avut dreptate. Poate că Feșnic a interpretat greșit legea avantajului, dar asta nu justifică cu nimic ieșirile nervoase ale regelui. După Hagi, toată lumea are ce are cu el: Federația Română de Fotbal, în frunte cu Burleanu, arbitrii, conduși de grecul Vassaras, comentatorii sportivi de la nu știu ce televiziune și ziare, pentru curajul de a-l înfrunta, și chiar și antrenorii, inclusiv cei de la națională, că-l țin rezervă pe Ianis. Într-un fel Hagi vrea să ne transmită că el e cel mai bun, că fără el fotbalul nostru ar fi la pământ, că doar el are dreptate, că de aia e rege!

În contrast cu ce s-a întâmplat la meciul de la Constanța, cu ieșirile lui Hagi, un meci de handbal feminin din EHF Champions League, dintre Rapid și tripla campioană europeană, echipa norvegiană Vipers Kristiansand. Cu o secundă înainte de final, la scorul de 29-29, o rapidistă interceptează mingea, pleacă ca din pușcă spre poarta adversă și pe drum este faultată de o adversară, care este eliminată. Se oprește cronometrul, arbitrele analizează faza la VAR și, după vreo două minute de suspans, dictează 7 metri în favoarea româncelor. O fază controversată ce a avut loc la mijlocul terenului, în care se putea acorda sau nu 7 metri. Arbitrele au interpretat cum au crezut ele de cuviință. Rapid a transformat lovitura de pedeapsă și a câștigat meciul.

Vă veți întreba și ce-i cu asta. Păi este, fraților, este. Și încă una mare, care ține în primul rând de cultură. Că la sfârșitul meciului, antrenorul norvegiencelor  (repet, triple campioane europene) nu a sărit la arbitre să le întrebe de ce a dat 7 metri. Nu le-a bătut obrazul, nu le-a strigat că sunt hoațe, ori că și-au bătut joc de munca lui și a fetelor sale, nu le-a zis nici că sunt șmechere, nici nu s-a plâns că ar fi avut ceva cu echipa sa. Nu. S-a dus la arbitre, le-a strâns mâna, la fel a făcut cu antrenorul rapidist.

Cam asta e diferența dintre un „rege” de pe la noi și un viking de pe la ei.

Șugubăț nevoie mare, dar de data asta s-a ținut de cuvânt: i-a dat afară de pe grupul pesedist  de prietenie de pe wahtsApp pe toți cei care ba țin de neamul lu’ Damian de la Teregova, ba l-ar vrea candidat pe Bebe Pasere. „Basta, è finita! Capire?”, le-ar fi spus Felix mai hotărât ca oricând să facă ordine, disciplină și curățenie în sala de ședințe a PSD-ului local. S-o aerisească. Deci, să ne înțelegem: producția începe brusc și abrupt, dar și la obiect. Adunarea, nu mai contează numărul celor prezenți la ea, puteau fi doar doi, pentru că ea a fost convocată statutar, a votat în unanimitate să-l susțină pe Felix la primărie și și-a exprimat adeziunea cu privire la candidatura lui Silvică la CJ. Cum ar fi zis latinii: „Vox dei, vox (pese)dei.”. Altfel spus, și unul, și altul au primit girul organizației. Logic, de azi înainte, gata cu sondaje la telefon, pe stradă, în autobuz, pe Facebook.

Partea a doua de la „Felix și restul” se va turna în curând, când în scenă vor intra contestatarii. Mariusică Teregoveanu, Luca de la Oțelu, poate și Comisaru’ din Reșița, da' și alți sfinți netrecuți, încă, în calendarul ortodox al PSD-ului. Bebe, nu, pentru că Bebe nu e pesedist. Deocamdată. E suficient Mariusică că la cât dă din el, și la cât îi turuie gura, poți să mai faci un film, gen „Un surâs în plină vară”. 

De mâine, ăștia vor intra în cantonament. La munte. Ar fi vrut pe Muntele Mic, dar ei nu vorbesc cu Dunca, așa că se vor duce pe Athos. Părerea mea e că va fi show. Vă sfătuiesc să vă rezervați din timp bilete la premiera filmului, că ar fi păcat să ratați așa ceva. Că după ce îl veți viziona, n-o să vă mai întrebați, precum cetățeanul turmentat: „Dar eu cu cine votez?”   

Ce să facă președintele în Africa? Ei, na. Ce întrebare insinuantă și plină de răutate. Să taie frunze la câini. Sunteți mulțumiți de răspuns? În loc să vă bucurați că de la Ceaușescu și până astăzi niciun alt președinte de-al nostru n-a mai călcat pe continentul negru, voi vă întrebați  ce face Werner al nostru în Africa. Da’ Ceaușescu ce-a făcut? Că una, două era în Africa, cu Leana lui. Peste tot avea prieteni. Două zile la Jean Bedel Bokassa, trei la Idi Amin Dada, alte două în Congo, la Mobutu Sese Seku N’Gbendu Wa Za Banga. Nu avea timp să se plictisească. Se întâlnea cu ei și le promitea tunuri fabricate la Reșița, puști, gloanțe. Ăia ne dădeau banane, să avem de Crăciun, și toată lumea era mulțumită.

La drept vorbind, Klausică nu prea mai are ce să le dea, că totul e pe butuci de când l-au împușcat pe nea Nicu, dar asta nu înseamnă că nu are ce să facă în Africa. Ba o sesiune foto cu maimuțe, lei și pantere, ba o vizită într-un sat african tradițional, iar după modelul lui Charles ar putea să-și cumpere o colibă de vacanță pe acolo, ba o baie în Atlantic, dacă tot și-a luat slipul de acasă. Chestii de astea, că de consolidat relațiile economice cu Kenya, Tanzania, Capu Verde și Senegal, e mai greu, deși, dacă ar fi să mă iau după unii,  ar fi zis că ar vrea să dubleze și chiar să tripleze importurile din Senegal care în urmă cu doi ani erau de 15 mii de euro. Dacă ar reuși asta ar fi ceva, nu? Și unde mai pui că le-ar închide gura cârcotașilor care spun că timp de nouă ani a frecat menta la Cotroceni!

Surprinzător e faptul că, dintr-o dată, oamenii ăștia, din PNL și PSD (am scris în ordinea alfabetică) au ajuns la concluzia că din sărăcia asta de pensie un bătrân nu poate trăi. Poate în țările alea din Africa și Asia, unde azi mai prăjești o mână de greieri, mai faci o ciorbă de viermuși, iar mâine mai potolești ramazanul  cu o porție de răbdări prăjite, dormi pe unde apuci, nu plătești apa, canalul, curentul, femeia de serviciu ori  impozitul pe colibă, cu 400 de euro pensie ești boier Bibescu. Nu și în România unde de la mâncare, haine și până la lumânări și copârșeu totul costă dublu față de multe țări din UE. Și cum 2024 e an plin de promisiuni și pomeni electorale PNL și PSD, s-au pus concomitent de acord să mărească pensiile cu procentul ăla, chit că unii politicieni au făcut gură, dar de teamă să nu-și dea singuri foc la valiză, tac și înghit.

Unul dintre cei cu gura mare e Batistuță, alias Rareș Bogdan. Scuze, Rareș, alias Batistuță. Ăstuia i-o venit dracii când o puțoasă de ziaristă l-o întrebat nu știu ce în legătură cu Rolexul de la mână, care l-o costat 30.000 de euro. Și s-o enervat în așa hal că, mai, mai să-o pocnească cu pătrunjelul pe care îl dăduse lu’ nen-su Ciucă să-l miroase, ăn piața de la Șimleu: „Vreți să mă îmbrac ca Mao Zedong? Eu nu mă duc în salopetă (la lucru, la Bruxelles) şi nu-mi pun ceas Pobeda, să fie fericiţi socialiştii!”

Vai, Rareș, ce i-ai mai zis-o. De la obraz. Ce tupeu la ea, frate, să-l întrebe de Rolexul ăla. Păi Batistuță stă într-un rahat de Rolex, cât timp el acasă are o colecție de ceasuri de 200.000 de euro? Hai să fim serioși. E clar că întrebarea a fost cu schepsis, sugerată de un pesedist, că ăștia sunt cu sloganul ăla: „sărac, dar cinstit.”.

Și de la chestia asta i-o venit dracii lu’ Batisatuță. Că lui îi sare țandăra din orice. Și-o adus aminte că e liberal, om de dreapta și că prea e socialistă măsura lu’ Marcelu. Că de unde o să scoată guvernul, Ciolacu și PSD atâția bani să majoreze pensiile și alte că-că-uri de astea. Zău mă? De unde atâția bani? Asta e treaba pensionarilor de unde o să scoată guvernul banii? Da’ când ai tăi și-au mărit lefurile în parlament, tot așa ai întrebat? Sau nu mai ții minte de atunci? Bă, Rareș, dacă tot gândești ca un liberal ce te dai, ce cauți, bă, lângă socialiști?   Vezi-ți, bă, de Rolex-uriule tale și lasă-i, bă, și pe ăștia cu Pobeda să trăiască și ei, dacă tot nu ar avut norcul tău să se nască liberali.

Dar e bine și așa, că cine… Doamne iartă-mă, s-ar fi așteptat să te situezi peste prietenul Nelu? Că dacă cineva ți-ar fi spus acum patru ani că vei ajunge atât de iubit, respectat și apreciat, cu siguranță i-ai fi sugerat să cânte la altă masă. Și uite că ai ajuns. Și asta nu e tot, că în campania de anul viitor o să ajungă populimea să se calce în picioare, doar să te vadă, să te atingă. Că asta înseamnă celebritatea, iar tu meriți din plin astfel de manifestări de stimă, prețuire și dragoste nețărmurită din partea electoratului. Că nu degeaba te-ai certat și te-ai judecat cu pesedeii patru ani. Nu degeaba i-ai făcut cum ți-a venit la gură. Pentru asta meriți un al doilea mandat. Că de schimbat în comportament, cu siguranță nu te vei schimba. Doar n-ai fi prost să faci una ca asta. Să devii dintr-o dată alt om. Să mă lași fără obiectul muncii luându-mi pita de la gură. Că ce m-aș face eu fără tine, puiucule?  Tu, sursa mea de inspirație.

Asta ca asta, dar gândește-te  că ședințele CJ n-ar avea niciun chichirez fără scandaluri, fără jigniri, dacă te-ai schimba dintr-o dată. Ar fi plictisitoare.  Nu trebuie să-mi spui că pentru asta ai avea de o majoritate absolută, de consilieri care să nu se vândă pe 1.800 de lei, așa cum zici că a făcut-o Bașag, fostul tău camarad din partid, că o știu. Dar apropos de vândut pe câțiva creițari, de ce nu recunoști că tu i-ai învățat așa pe liberalii care au plecat, cumpărând tăcerea unui ziarist, tot cu prețul ăla de 1.800 de lei? Lună de lună, de trei ani, băgându-l în ATOP. ATOP care este o structură a Consiliului Județean pe care îl conduci. Ca să ce? Să scrie bine sau să nu scrie rău despre tine?

Dar toate astea câte ți le-am spus sunt valabile doar dacă te va alege poporul că, dacă nu, mi-am răcit gura degeaba.

Ciucă, eroul nostru din bătălia de la Nassiriya, și ce erou, singurul în timp de pace, și-a zis că nu ar strica să procedeze precum domnul Unirii de la 1859. Așa că, într-o vineri, când nici măcar nu era zi de piață, i-a luat pe doi dintre apropiații săi de seamă, logofătul Lucian Bode și pârcălabul Rareș Bogdan, zis „Batistuță”, și au mers într-un târg din Șimleu Silvaniei, proaspăt vopsit și văruit. Nedeghizați, pentru a nu risca să-i fi auzit pe târgoveți cum îi înjurau pe el și pe liberalii săi.

Cu acest prilej, viitorul domn, care se visează, al celor trei Țări Românești-Moldova, Ardealul și Țara Românească- le-a promis târgoveților că nu va mai pune în veci gura pe roșiile turcești, castraveții bulgărești și, mai ales, pe piparca ungurească, ci doar pe cele din grădinile țăranilor noștri.  Cu piparca era să dea de dracu, noroc cu Bode care l-o tras repede de mânecă, șoptindu-i că se afla nu în piețele Obor și Matache, ci într-una în care 90% dintre cei prezenți vorbeau ungurește. A dres-o repede, spunând că pe lista legumelor interzise gurii lui nu va include porodicile și piparca lu’ Pișta și Erji.

Nea Nicu a recunoscut că ideea cu piața nu e a lui, ci a furat-o de la Marcelu. Marcelu Ciolacu care, într-un moment de sinceritate i-a explicat că metoda e grozavă și funcționează de minune pe Facebook. Don Ciucă a stat cât a stat pe gânduri, cugetând ca un om bătrân și înțelept, apoi a întrebat: „Și zici că adun multe like-uri pe Facebook dacă fac asta?” „Certamente!” l-a asigurat Marcelu, cel uns cu toate șmecheriile. „Așa se procedează în campanie.”. Om cu frica de Dumnezeu, nea Nicu i-a întrebat pe cei doi, ca să nu-i scoată ăștia de la PSD vorbe cum că a furat startul: „Bă, Bode, bă Rareș, voi sunteți siguri că e bine ce fac. Că nu e prea devreme cu campania asta?” La care cei doi i-au răspuns la unison: „Ce dracu’, don președinte, păi noi te învățăm de rău? Fă așa c-o să fie bine!”

În piață, lumea ca la urs. Toți l-au îmbiat cu trufandale de sezon, dar până la urmă nea Nicu a cumpărat de câți bani a avut în portofel: două kile de ceapă roșie, că de asta îi place lui, un kil de fasole și câteva mere. Ar fi vrut să cumpere și niște varză de pus la butoi. Ieftină, 1 leu kilu’, față de 2, la București, doar că portbagajul mașinii de protocol era ticsit.

La plecare, oamenii i-au spus să mai treacă pe la ei, în timp ce Batistuță i-a oferit un buchețel de pătrunjel , autentic românesc, cu îndemnul: „luați-l, domnule președinte, uitați ce frumos miroase.”. Și nea Nicu a ascultat. Azi, p pune pe doamna să-i gătească zupă cu laște făcuți cu ouă de casă, cumpărate din piața din Șimleu.

În Caraș-Severin, sunt cei mai buni. Nu-i întrece nimeni. Sunt ca Abebe Bikila, Haile Gebrselaisse și Kenenisa Bekele, celebrii maratoniști etiopenii. De când Mocio a plecat la Curtea de Conturi, pesediștii s-au înmuiat de tot, iar liberalii cărășeni nu au rivali în sondaje. Sunt cei mai cei dintre politicienii județului. Apreciați, respectați și lăudați peste tot. În schimb, Hurduzeu și ai lui sunt vai de mama lor. Până și Luminița Jivan, care nu mai face politică de vreo cinci ani, stă mai bine decât ei în sondajul comandat de PNL. De unde și concluzia că, dacă vrei să fii în Top Ten, nu trebuie să faci mare lucru, ba chiar nimic.

Marcel Vela e ca FCSB-ul lui Becali. Merge de zbârnăie. La sfârșitul anului… electoral, va primi din nou locul I și coronița de flori de câmp culese cu mâna lui. Surprinde locul II ocupat de puiucu’ (de astăzi îl ridic la rangul de substantiv propriu, cu colan de argint, și îl voi scrie cu „P” mare de tipar) căci, zice sondajul, Romeo Dunca va câștiga detașat Consiliul Județean anul viitor. Dar să vedeți cum: 36% îl laudă și-l pupă pe Facebook, 43% au părere proastă și foarte proastă, în timp ce 19% declară că nici n-au auzit de Romeo Dunca. Adunând 43 de procente cu alea 19, rezultă 62%. Cum dracu vine asta, Puiucule? Deși sunt mai mulți din ăia care nu te vor, tu stai nu bine, ci foarte bine în sondaj. Te minunezi și tu, te cred. E ca și cum ai bea șampanie la Loft, din aia adusă cu roaba, când tu, de fapt, te îmbeți cu apă rece!

Surpriza cea mare a sondajului abia acum vine, Nelu Tăiețelu nu e nici măcar pe podium, darămite să se bată la titlu cu Marcelino! Pe 3 e un parlamentar. Nu am nimic cu Jaro Marșalic, cu același număr de procente ca și Romeo, dar să mă ierte Dumnezeu, în timp ce deputatul liberal a stat pe tușă mai bine de un an (din motive de sănătate), Tăiețelu a muncit de i-au sărit capacele. Bine, rău, nu contează. A muncit, nu a stat degeaba. Și dacă îmi aduc aminte bine, Tăiețelu e cel care îl sfătuiește și-l învață pe Dunca ce să facă, și nu invers. Da’ știți cum e și cu sondajele astea…

Despre PSD nu are rost să mai vorbim, cât timp Luminița Jivan, care de vreo cinci ani s-a retras la cratiță, este la doar două procente în urma lui Silvică Hurduzeu. În privința celorlalți potențiali candidați USR, AUR și PMP la președinția Consiliului Județean, lucrurile sunt și mai clare: tustrei la un loc nu ajung nici măcar la degetul mic a lu’ Puiucu.

În concluzie, să ne bucurăm că avem astfel de sondaje prin care alegătorii își exprimă liberi dragostea nețărmurită față de conducătorii iubiți.  

Cum face una ca asta? Simplu. Dimineața zboară la Cairo, unde  pune, sanchi,  de o întrevedere cu un oficial local, bea o cafea la terasă, mănâncă un falafel, o șhaormă originală, adică de la mama ei de acasă, dă o tură prin bazarele arăbești, să nu se întoarcă cu mâna goală acasă, că nu e frumos, și fix la ora la care e programată zborul Cairo-București, e prezent la aeroport. Ghici, de ce?

Vă spun eu. Pentru că exact cu avionul ăla cu care se va întoarce el, urmează să vină în țară cei 103 de cetățeni români care până atunci fuseseră captivi în Fâșia Gaza. Ei, ce ziceți? Coincidența dracului, nu e așa? Cum e să te întâmpine prim-ministrul țării la scara avionului? Mișto, nu? Să te îmbrățișezi cu Marcelu și să plângi pe umărul lui? Asta chiar e tare! Ba, mai mult, să-i mulțumești  pentru grija pe care ți-a purtat-o ca să treci cu bine peste momentele alea de groază. Sigur, ai fi putut să-i mulțumești la sosirea în țară,  pe Otopeni dar, una e la București și alta la Cairo. Cu atât mai mult, cu cât cu aceeași cursă specială se nimerește să zboare doi, trei ziariști care vor imortaliza momentul?

Trucuri ieftine, care nu costă nimic, dar cu efecte mari pentru că, indubitabil, vor începe să curgă mulțumirile verbale și online, pe toate platformele și grupurile de socializare. Toți îi vor ura, ce se urează în astfel de situații, adică, să-i trăiască marea familie pesedistă.

Și atunci, cum să nu-l iubești, bă, Drulă, pe Marcelu? Că, vorba aia: „Bă, care prim-ministru din lumea a mai făcut una ca asta?” Bineînțeles, niciunul. Pentru că nici unuia nu i-ar fi trecut așa ceva prin cap. Și știi de ce? Ca să faci una ca asta trebuie să te cheme Ciolacu.