15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Editorial

Între timp, propoziția de început a dispărut de pe pagină. Probabil că cineva l-o fi tras de mânecă și i-o fi spus ceva de genul: „bă, Romeo, te-ai scrântit de tot la cap? Șterge dracului postarea aia că te faci de căcat cu ea. Pe tine și pe noi.” Nu știu dacă s-a întâmplat chiar așa, că, dacă nu știați, puțini sunt cei care au curajul să-i spună verde în față, cei mai mulți sunt cu lugu, lugu, cu like-urile și aplauzele pe FACEBOOK. Cert este că ea, propoziția, a fost ștearsă. Degeaba, proba există.

Nu te supăra, Romi dragă, întreb pentru un prieten, unul din ăia cinci care, vorba ta, citesc Subiectiv: când ai postat asta ai fost beat sau tocmai trăseseși ceva pe nas? Bine, eu nu cred nici una, nici alta, dar ce contează ce cred eu. Din moment ce l-ai făcut porc pe un ziarist, oamenii au tot dreptul să se întrebe și de una, și de alta. Pentru că, a nu știu a câta oară, ți-ai dat singur cu firma în cap. Nici ăla crescut la coada vacii sau la târla din vârful muntelui nu și-ar permite să posteze așa ceva. Să nu mai vorbesc de „manivelele” de la fosta IRTA. Și ăia ar fi avut decența gestului, chiar dacă  ei în viață au iubit mai mult cașul, zărul, brânza, vibrochenul și bujiile decât pixul și tabla înmulțirii.

În schimb, tu, Romeo Dunca, onorabilul președinte de Consiliu Județean, ai scris cum ți-a venit la gură. Precum un șmecher de mahala care la fiecare vorbă se jură pe mă-sa, pe dușmanii și pe cine o mai fi pe lângă el. Bine, mari așteptări nu aș avea, dar ca să spui așa ceva despre un ziarist, este încă o dovadă a faptului că uneori hazardul te așază acolo unde  nici nu ai fi visat vreodată. Adică, între oamenii cu cei șapte ani de acasă. Și încă ceva, democrația îți dă dreptul să nu fi de acord cu opinia celuilalt, dar nicidecum să înjuri ori să jignești.

Și totuși, Romeo Dunca, când l-ai făcut porc pe Dani Stanciu ai fost beat sau trăseseși ceva pe nas?

Așa s-a întâmplat în acest mini „mercato” dintre Valentine’s Day al americanilor și Dragobetele nostru. Adunați într-o ședință de lucru, cu participarea prim-vicepreședintelui PSD Sorin Grindeanu, Hurduzeu și Mocioalcă s-au trezit peste ei cu numai puțin de 12 primari de la Pro România și PMP. Și înainte ca vreunul dintre ei să zică ceva, cei 12 au trântit pe masă tot atâtea „scrisori de amor”, după modelul „noi vrem să ne unim cu țara, pardon, cu PSD-ul tată.” Întrebați de ce vor să vină la ei, aproape la unison, cei 12 au mărturisit că au făcut prostii pe unde au fost, o dată, de două ori, ba, unii chiar de mai multe ori, până când lui Flavius Nedelcea și Ionuț Popovici li s-a pus și s-au decis să-i dea afară din partid. Să ne înțelegem, nu că ar fi vrut ei să plece! Ce povești duioase, mînca-v-ar nenea pe voi de deștepți ce vă dați.

Bă, fir-aș al dracului, s-or vorbit între ei cum să facă, ce să facă să-i dea afară Nedelcea și Popovici. Asta da, poveste de spus nepoților peste ani și ani. Că dacă doar chiuleau de la primărie și de la ședințele de partid ori mai trăgeau câte un chef în timpul programului, nimeni n-ar ar fi avut treaba lor. Căci, cine  ar fi fost nebun să rămân fără primari? Ce să fi zis Împăratul Roșu, adică Mocioalcă, care stătea în capul mesei? „Bă, nu vă primim. Căutați-l pe prietenul meu, prințul Vela, că el are nevoie de întăriri!” Asta să fi zis? Să fim serioși! Iar cei veniți, ar fi avut altă soluție în condițiile în care Pro România și PMP abia pâlpâie în sondaje, iar Romeo Dunca, așa cum știm, le dă peste bot ori de câte ori se împart banii județului?

De ieri, primarii Nicolae Beg (Marga), Victor Terteleacă (Iablanița), Sergiu Toma (Rusca Montană), Florin Curița (Dalboșeț), Ion Văcărescu (Goruia), Petru Furdui (Berzasca), Ioan Popovici (Păltiniș), Gheorghe Coilă (Buchin), Ion Țicheriu (Brebu), Vichente Suru (Bucoșnița), Ilie Hașcă (Topleț) și Ilie Canea (Lăpușnicel) au devenit, sau au redevenit, primari PSD.

În Caraș-Severin, PSD i-a luat-o înainte (mult) PNL-ului, la numărul de primari și pregătește încă de pe acum alegerile din 2024, cu un „stat major” nou: Luca Mălăiescu, secretar general, Ionuț Chisăliță, secretar executiv, Remus Rof, președinte interimar al PSD Reșița, Cristian Bejeriță, interimar la „Tineret”, Gabi Stuparu, interimar la „Femei”, Ion Spânu, în fruntea seniorilor. Se antrenează și pentru asta va intra în cantonament încă de pe acum, obiectivul fiind 2024. A spus-o chiar prim-vicepreședintele Grindeanu: „Trebuie să ne întoarcem la șefia Consiliului Județean Caraș-Severin, PSD trebuie să recâștige funcția de președinte!”

Revin, ai ce ai cu Crina, dar Rof, primarul Dognecei, ce ți-o făcut? Că din câte știu eu, nu ți-o cerut niciun favor până acuma, deși, între noi fie vorba, ar trebui să-ți bată obrazul pentru drumurile alea două care duc la Dognecea, de au ajuns șoferii să-ți rupă mașinile pe ele. Că așa o ții de un an și ceva, că dezvolți turismul în județ. Cum? Cu drumuri ca astea? A, te referai la turismul de pe Muntele Mic. Păi, spune așa, băi, nene, nu ne mai băga în ceață, ce dracului!

Toată ziua, bună ziua te iei de ăștia doi, cu subiect și predicat, nume și prenume: „Chiar dacă unele recepții sunt făcute si sumele încasate, urmele dezastrului nepriceperii ori hoției, nu pot fi ignorate. Ele se vad peste tot iar cetățenii de rând le simt. (…) Or fi firmele lui Crina sau Rof sau Atlas Marcaje sau multe altele nici nu mai contează.” Sunt vorbele tale, nu? Că așa mi-ai zis când te-am întrebat cine îți tot scrie în postările de pe Facebook, că tu ești autorele. Cum le știi tu, Romi, pe toate, ca un om bătrân. Și cum îi faci tu pe toți hoți…

Da’, știi ce zic eu, Romi? Ia tu roaba și lopata, urcă-le în Loganul personal și du-te pe DJ 581. Că înainte de a posta: „Egal că trag apa la toaletă, umplu oala pentru ciorbă sau folosesc drumurile județului pe care s-au decontate lucrări de o calitate ce nu justifică cheltuiala” vezi ce-i acolo, că s-ar putea să ai dreptate. Drumul ăla nu l-a asfaltat nici Crina, și nici Rof. Dacă ai uitat, sună-ți un prieten să te amintească!

Așa că, pune mâna și astupă gropile care au apărut pe drumul ăla minunat de la Secășeni-Grădinari, asfaltat în toamnă. Mai ia-ți un consilier, doi și reparați-l până nu se duce dracului de tot. Și mai lasă procesele alea că s-au săturat până și judecătorii să te vadă toată ziua bună ziua în instanță.

Sincer, sunt tare îngrijorat de ceea ce aud de câteva zile. Bârfesc unii că te-ai suspendat de la primărie pe șase luni. Pârliții dracului, care nu pot dormi noaptea de grija ta, spun că te suspenzi în plină glorie administrativă începând cu 1 martie, ca să te dedici afacerilor private pe care le ai în derulare. Vezi, măi, Adelin, ce șerpi ai ținut la pieptul tău? De afacerile tale nu mai pot ei. Sunt invidioși pe tine că tu ai ce să treci în declarația de avere, de la case, și terenuri, până la economii în bănci, iar ei, nu. Ăsta e mulțamul la cât bine le-ai făcut și la omenia de care ai dat dovadă.

Pe de altă parte, frumos din partea ta, că nu vrei să amesteci afacerile de familie cu funcția de  director executiv la Primăria Reșița, de altfel, unul cinstit, onest și responsabil ori de câte ori s-a pus problema cheltuirii banului public. Dacă toți bugetarii ar fi ca tine Adelin, dragă, am ajunge departe, pe cele mai îndrăznețe culmi ale capitalismului.

Da’, totuși, Adelin, frate, ce ți-o venit așa, hodoronc-tronc, să te suspenzi din funcție, că nu cred eu că e vorba doar de afacerea ta privată. Ești surmenat de la atâta muncă? Aici, poate te-aș mai crede. Țin minte cum erai anul trecut: unde se ducea domnul președinte Dunca, erai prezent și tu. A mers Dunca la gunoaiele de la Lupac, ai fost și tu prezent, s-a dus Romeo la spital, tu după el. Prea multă muncă, Adeline, prea multă. Știu că munceai cu gândul la binele județului, dar uite unde te-a dus munca. La surmenaj. Foarte bine că ți-ai luat șase luni de repaus. Sfatul meu e să te odihnești o săptămână, două la Dunăre, la Hinova, la umbră de dud. Fă o cură de vitamine, treci pe urzici și dragavei până îți tonifici trupul, că s-ar putea să ai lipsă de fier în sânge, de calciu și mai știu eu de ce alte elemente din tabelul lui Mendeleev.

Nu e surmenaj? Ești sigur? Atunci de ce te-ai suspendat frate? De ce ai lăsat postul liber la primărie? Că mă gândesc că nu ți-o zis nimeni ceva de genul: „Adeline, ia-ți și tu o pauză, până ne facem noi treaba pe acilea. Să te mai odihnești și tu.” Ai copiat modelul ălora care se suspendă din funcțiile publice pe timpul desfășurării anchetelor de tot felul. Sigur, nu e cazul tău, dar prea te văd supărat și asta nu-mi place. Ești negru de supărare. „Doamne, mulțumescu-ți ție// Pentru tot ce mi-ai luat// Tu ai știut din veșnicie// Ce să-mi lași în viață mie// Eu cu lacrimi te-am urmat. Doamne, Adelin, mă înduiosează, dar în același timp, mă și sperie versurile astea: „Mulțumesc, Doamne iubit// Că în viață mă mai ții// Dimineață m-ai trezit// Mulțumesc, Doamne slăvit// Pentru această nouă zi.

Eu în locul tău, aș plăti câteva slujbe la biserică, m-aș căuta la una care ghicește în palmă, dă în bobi, că nu e a bună cu postări de genul ăsta. Fă asta și ai să vezi că în șase luni vei fi alt om! Ascultă la mine, că nu te învăț rău.

Cum, nu pe drumul spre Mercina ți-ai distrus-o? Dar, atunci, unde? Pe drumul ăla de la Secăseni la Grădinari? Bă, Gogule, ai glume în program? Poate ai de lucru și eu te rețin. Cum dracului, bă, să-ți rupi mașina în halul ăsta, că abia l-or dat în folosință? Nu știi cum se băteau ăia de la Drumuri Județene cu cărămida în piept, la ce lucrare făcuseră acolo? Romi al nostru de la Consiliul Județean era ca un cocoș de rasă de la expoziția de galinacee de la Măureni, țanțoș și înfoiat în pene. Și cum ne liniștea el pe noi cu sloganul ăla „România lucrului bine făcut”: Gata cu șmecheriile și furăciunile de pe vremea lui Hurduzeu și Bejeriță. De azi înainte totul va fi ca la carte. După rețetă!

Care carte, Romi? Care rețetă? Că n-au trecut nici trei luni și uite și tu cum arată drumul pe care l-ai fi vrut un exemplu de bune practici. Că dacă s-ar fi întâmplat asta pe un drum mai ferit de ochii lumii, treacă, meargă. Dar așa… Cât ghinion ai Romi, dragă și ce se vor mai bucura pesedeii de răul tău. Au și dreptate, gropile alea le vezi și din elicopter, nu mai poți să spui nimic. Și nu e una singură, rătăcită ca oaia lui Daea, ci mai multe. Și asta e doar începutul, eu așa cred.

Eu te înțeleg Romi că ești amărât, dar să te văd acuma cu ce explicații vii: că iarna nu-i ca vara sau că te-o luat gura pe dinainte? Asta e de când lumea să arunci vină pe alții. De la tine am alte pretenții, că de aia ești cine te lauzi. Că nu ai venit la CJ să te îmbogățești, ci să te zbați pentru binele populimii. Să te văd ce explicații dai în postările de pe Facebook? Să nu vii cu chestii de alea ieftine, cum că Stika și Bejerița aprind toată ziua la lumânări ca să-ți meargă ție rău în timp ce tu muncești de-ți sar capacele, că nu ține!

Iar tu, Gogule, ce mai aștepți? Dă-i în judecată pe ăștia de la CJ și cere-le bani pentru bucșele și  direcția de la mașină, că din pensia ta nu ai nicio șansă să o repari până la vară.

Îți stă minte în loc, nu alta. „De ce bă, nene?” „De ai, bă, Gogule. Cum dracului să mănânci, bă, porcării de astea. Te-ai tâmpit la cap?” „Da’, lăcuste călătoare ori viermi de-ai galbeni, poți? Că nu te-am auzit comentând când tot Comisia asta a ta a aprobat consumul lor.” „Bă, da’ noi suntem ca ăia din Asia să mîncăm tot felul de gângănii?” „Bă, nene, dar esti astupat rău la minte. Se vede că nu ești umblat în lume, păi dacă s-a umplut Europa de bone filipineze, de ce n-am mânca, bă și greieri, și lăcuste, și viermi?”

Adevărul e că Gogu al meu are dreptate. Nu-i dus degeaba cu pluta, cum s-ar zice. Greierii ăștia sunt mai ușor de crescut, nu trebuie să le dai de boabe ca la găini, nici să le faci curat ca în cocina porcilor, se hrănesc bio, nu conțin colesterol și sunt pașnici. Ba chiar romantici, că de aia o scris La Fontaine fabula cu furnica.  Singura problemă e cu prinsul, că stau ascunși în iarbă și nu îi vezi, însă sunt convins că se va inventa o drăcovenie ca să le vină de hac. Ăștia de la Comisia Europeană nu sunt proști cum credem noi românii. Ei ne învață să mâncăm sănătos, să trăim mult și bine, însă noi nu și nu. Noi tot cu carne de porc, cu sarmale, piftie.

Gata, îmi schimb modul de viață. Trec pe gândaci, coropișnițe și alte gângănii, să fiu și eu în pas cu Gogu al meu. Abia aștept să vină luna mai, să mă înfrupt dintr-o porție de cărăbuși cu o salată de ștevie și o halbă cu bragă (merge și un țap cu bere!), să moară dușmanii de necaz!

Bă, Gogule, ce pretenții să ai de la o organizație care își are sediul în stația de autobuz de la Nera? Ai dreptate, bine că nu au așezat-o în intersecția de la Intim. În intersecția aia prin care trecea tramvaiul cândva. Nu de alta, dar să nu le mai fure steagurile și să nu se mai plângă călătorii că ai tăi dau muzica prea tare. În intersecție e altceva, ați avea și voi o altă viziune față de circulația autovehiculelor dinspre Govândar spre Centru și invers, în timp ce spectatorii v-ar primi cu respect îmbunătățit. Dar așa…

Și mai e ceva, bă, Gogule. Dacă ai fi venit și tu îmbrăcat mai de Doamne ajută, că tot o fost duminică, totul ar fi fost picco bello. Ai venit ca unul în curtea școlii, să bați miuța. A, tu ai vrut să fii așa, ca un om simplu, din popor. Te înțeleg, fratelo, te înțeleg. Sunt convins că dacă n-ar trebui să te duci la parlament, să te lupți pentru noi cu hoții ăia, ai cutreiera țara pe jos scandând peste tot: „Trăiască, trăiască, trăiască și înflorească  Moldova, Ardealul și Țara Românească.”

Auzi, Gogule, am văzut că ai stat de vorbă la Reșița cu don senator Vela. Nas în nas, ca fotbaliștii care nu vor să li se citească vorbele de pe buze. Cum care Vela? Vela, bă, ăla care a fost senator pe vremea lui Frunzăverde. Știu că erai prea mic ca să te fi gândit că vei sta de vorbă cu el într-o bună zi. În fine, îl cooptezi în echipă? Ar fi o achiziție bună, mai ales că îl cunoaște multă lume și toate partidele de care ar fi vrut să se lipească până acum, că până acum doar AUR i-a scăpat.

Și până la urmă ce-ai făcut, Gogule? Ai plecat supărat de la Reșița și ai ajuns și mai supărat la Bocșa, acolo unde nenorociții v-au spart geamurile de la sediul partidului. Fi-le-ar mama lor a dracului de derbedei, cât de invidioși sunt ei pe tine și ai tăi. Eu cred că Iohannis și Cîțu îi îndeamnă să facă asta, ba chiar și Ciolacu, că altfel nu înțeleg de ce doar vouă vi se întâmplă toate astea. Dar, lasă, Gogule, că veniți voi la putere, și atunci să-i văd pe unde scot cămașa vânzătorii de neam și țară. Să le dai în bot, să se învețe minte!

Din ecuația frăției PSD-PNL-UDMR a dispărut omul lui Kelemen Hunor, semn al respectului pe care românii îl poartă ungurilor din Caraș-Severin. La drept vorbind, nu șmecheriile astea ne interesează în acest moment, ci faptul că în schemă a mai răsărit un subprefect, față de ceea ce a fost până acum. Un liberal, apărut pe logica: „dacă mi-ai luat prefectul, atunci mai dă-mi un subprefect.” Și guvernul a fost de acord, nu că ar fi fost nevoie de amândoi, ci pentru că așa se răsplătesc la noi beizadelele politice.

De ce era nevoie de încă unul? Cum de ce? Să se calce pe bombeu cu colegul său de partid, de asta. Să mănânce și gura lui o bucată de pâine direct de la guvern. Să se dea grande, vorba lui Gică Craioveanu, din reclama aia cu prazul. Că, între noi fie vorba, un al doilea subprefect este precum ficusul, planta aia decorativă de pe holurile clădirilor publice. Nu vorbește, nu e băgată în seamă, ci doar consumă aerul degeaba și mănâncă banii prefecturii. Nu puțini.

Noul subprefect, Alin Muntean, nu e nici din Reșița, nici din Oravița sau Moldova Nouă, orașe conduse de liberali, nici măcar din Caransebeș, municipiul care dă județului doi parlamentari, un vicepreședinte de CJ, un Coajă, un număr mare de birturi, terase și cafenele și încă mulți alți bărbați de seamă, ci de la Primăria Glimboca. A cui pilă este? De ce mă întrebați pe mine? În niciun caz a lui Mocioalcă, Hurduzeu, Simi „Împăratul”. Și nici măcar a lui Tică Crâsnic, primarul din Glimboca. Cârcotașii, bată-i să-i bată cucu, spun că domnului Alin i se răsplătește perseverența cu care comenta și combătea adversarii politici pe pagina de Facebook. Cum îi făcea ca pe dracu. Ba, chiar și pe ziariștii (știe dumnealui la cine mă refer) ce nu-i erau pe plac. Așa e, domnule Alin? Nu-ți fie rușine de ce ai făcut în trecut, ci dovedește-ne de acum înainte că ai talent în a muta o hârtie dintr-o parte în alta, că ce altceva o să ți se dea să faci la prefectură?

Ai ținut-o pe a ta, că știi ce faci. Uite că nu e așa. Sesizată de secretarul județului despre situația cu privirea la împărțirea banilor și implicit la aprobarea bugetului, ANI ți-a trimis ieri scrisoare în care îți spune de la obraz: „Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea prevederilor legale incidente, opinăm că situațiile descrise de dumneavoastră pot să genereze un conflict de interese din perspectiva dispozițiilor art.228 din OUG nr.57/2019 cu modificările ulterioare, dacă consilierii județeni votează hotărâri de consiliu care produc un folos material pentru sine sau pentru celelalte persoane fizice/juridice prevăzute de legiuitor în cuprinsul acestui articol de lege”.

Capito? N-ai vrut să mă asculți nici pe mine, nici pe Ioan Crina, care, cât e el de pesedist, a vrut să te lumineze, să-ți deschidă ochii, însă tu, nu și nu. Păi eu ce să-ți fac mai mult de atât. Dumnezeu îți da, dar nu bagă și-n straiță. Tu te iei după unul și altul și uite că tot la vorba mea ajungi. Îți spun astea că țin la tine ca la un frate mai mic și mai fără experienț, dar degeaba!

Așa că, Romi, dragă, să te văd ce-o să te faci de acum încolo, pe unde scoți cămașa că, ascultă la mine, ăia de la ANI nu-s ca șoferii de la Dunca Expediții să-i fraierești cum vrei matale. Punct.

Spectacolul, pardon, ședința de miercuri, 9 februarie, 2022, a pus capac la tot ce am văzut până acum de la începutul acestui mandat. Dacă s-ar fi vândut bilete, cu siguranță că s-ar fi jucat cu casa închisă, cel puțin la galerie. Primul punct de pe ordinea de zi, (din vreo 30) a ținut aproape 2 ore și 30 de minute. Cât un meci de tenis la fete. Sau aproape trei de fotbal. Bă, ești, prost? Bă, ești, nebun? Cum dracului să dureze, bă, așa mult? Să fi văzut cum îi apucase foamea pe unii, pe alții somnul. O nebunie, nu alta. Două ore și jumătate, cu pauze din 30 în 30 de minute, de parcă în sală ar fi fost 40 de grade. Bine, n-au fost pauze de hidratare, ca la fotbal, ci de consultări, de nervi, de negocieri gen: luăm de la ăia și îi dăm ăluia.

Săracul Romi se zăpăcise la un moment dat cu atâtea pauze. Părea pierdut în spațiu. Numai părea, căci, în realitate, așa cum îl știm, a făcut tot cum a știut el, lăsând primăria din Oțelu Roșu în curul gol, vorba noastră din popor, considerând că primarul de acolo, Luca Mălăiescu, este tupeist și obraznic. ‘geaba a venit opoziția cu tot felul de formule de calcul, schițe și alte chestiuni, că nea Romică a ținut-o pe a lui, cu riscul ca opoziția să nu fi votat, pentru a doua oară în câteva zile, repartizarea pe primării a sumei corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit. Ceea ce s-a întâmplat, Dunca dovedind că ar fi bun să joace la Teatrul de Revistă, acolo unde lumea vine să râdă, să facă mișto și să se înveselească, decât să interpreteze rolul de președinte de Consiliu Județean.

Băi, Romi, iartă-mă că îți spun, iar ai dat cu mucii în fasole, cum se spune pe la Teregova. Pentru câțiva firfirici acolo ce i-ai fi repartizat, pe bune, la Oțelu Roșu, ai blocat toate primăriile județului. Îți dai seama câte înjurături de sfinți, de vii, de morți, de rude până la gradul IV, de organe mai mult sau mai puțin genitale sunt la gura lor acum? Și pentru ce?  Poți să spui orice, că nu ai dreptate. Ce dracu’, ești om în toată firea, poartă-te responsabil precum un șofer cu mânuși albe și papion, nu ca unul de TIR. Fii și tu mai diplomat, mai de la oraș, pune manivela de-o parte și lasă bâzdâciidin cap, dacă tot ne spui că nu vrei decât binele județului.  

Altfel, ne vom pricopsi cu vorba lu’ Tănase, orice ai face, orice ai zice: unii stau și tot discută// despre alții, pentru că// sărăcia-n cur e ruptă// și se întreabă și se luptă// ori că-că, ori că-că!

Bine, și pe nefericitul Virgil l-a mâncat undeva, că altfel nu se explică de ce i-o cerut „arbitrului”, adică președintelui de ședință, să-i spună lui Georgică al nostru să se ducă la domnul Putin ca să-l convingă să ieftinească gazele. Sătul de atâtea insinuări venite din toate părțile, a reacționat și el ca orice om căruia i se amintește că mă-sa sau nevastă-sa nu sunt ca și celălalte femei din sat, duse duminica la biserică, să nu mai vorbim de spovedit, și de toate cele sfinte. Deci, i-o venit dracii și, fără să stea prea mult pe gânduri, a făcut o deposedare precum Ologeanu și Bumbescu pe vremuri. Bine că nu l-a placat ca la rugby, că astăzi l-am fi văzut pe firavul Virgilică băgat în gips până-n gât.

După unii, intervenția a fost una criminală ce ar merita o suspendare de cel puțin 4 etape din partea comisiei care se ocupă de chestiuni de genul ăsta. Georgică susține că nu a fost nimic ieșit din comun și ne sugerează, precum Ion Crăciunescu la procesul etapei, să privim cu atenție la poziția mâinii drepte care, din unghiul în care privim, nu e înfiptă în ceafa adversarului, nici măcar nu e îndreptat spre beregata liberalului, ci este firească, odihnindu-se pe umărul acestuia. Ba, chiar tovărășească, ceva de genul: „Bă, Virgile, ce dracu, bă, nu mai știi de glumă? Că nu ți-am zis ceva rău, te-am făcut doar hoț, nimic altceva. Las’ că și tu m-ai făcut pe mine prost, așa că suntem chit.”

Acum, dacă Virgil nefericitul ar fi luat lecții de la Florin Tănase, ăla de la FCSB, cu siguranță s-ar fi prăbușit înainte de a-l atinge Georgică, mai ales că faza a avut loc chiar sub ochii arbitrului, pardon, președintelui de ședință. Dar așa… N-a fost sancționat Florin Iordache, „vârful” PSD de acum doi-trei ani care a dat muie la tot parlamentul, cum o să fie nea George auristul? Să fim serioși! Punem pariu că după faza asta din careul Parlamentului, AUR mai rupe un procent, două din zestrea PNL-ului. Bă, doar trăim în România, ce dracu!