15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

„Nu avem încă răspunsul, dacă ni s-a aprobat finanțarea sau nu, știu că săptămâna trecută dosarul nostru era în lucru și mai știu că noi am făcut un studiu de fezabilitatea foarte competent și dacă va fi ca banii să se aloce în funcție de claritatea și pertinența actelor, cu siguranță vom fi acceptați“.

În opinia consilierului PSD Ioan Crina, lucrurile sunt cu mult mai complicate decât par la prima vedere și decât au fost prezentate până acum de Dunca. „Spitalul modular de care se tot vorbește, dar a cărui finanțare nu prea există, ar avea 60-70 de locuri, finanțarea fiind aprobată pentru construcția propriu-zisă, nicidecum pentru dotarea sa cu cele necesare. Care înseamnă alte 3 milioane de euro, bani pe care ar trebui să-i aducă Consiliul Județean“, pune fostul viceprimar al Reșiței.

Plecând de la constatarea că se tot așteaptă răspunsuri  în privința spitalului modular, răspunsuri care nu mai vin, Crina se întreabă dacă este normal să se facă campanii pentru strângerea de fonduri cu care să se repare secții ale spitalului, în condițiile în care acesta este în subordinea Consiliului Județean.

„Sunt lucruri de bun simț să reparăm un WC, să înlocuim o ușă, niște ferestre să reparăm o încuietoare, să amenajăm o toaletă. Cât de mare poate să fie un astfel de efort pentru Consiliul Județean, domnule președinte? În excedentul bugetar există peste 100.000 de euro pentru reparații. Până se construiește spitalul ăla județean fantastic, cu Popa primarul, hai să facem lucrurile mărunte de bun simț, să aibă omul unde să stea în condiții cât de cât normale. Aud că doamna manager și alți medici aduc bani de acasă să vopsească, să întrețină nu știu ce secție a spitalului. Repet, sunt lucruri de bun simț. Noi ne gândim la spitale județene și modulare de sute de milioane de euro și nu suntem în stare să rezolvăm problemele astea minore. Așteptăm să vină societatea civilă, să adune bani, sa se mobilizeze, să ne repare nouă spitalul. E posibil asta?

În replică, președintele Romeo Dunca a spus că el în fiecare moment răspunde la avalanșa de probleme pe care le are spitalul județean, dovadă că până acum a dat 3 milioane de lei. „Dacă din acești bani nu am reușit să facem niște reparații, nu mai este problema noastră, ci a celor care conduc spitalul, care trebui să-și stabilească altfel prioritățile“.

Până în acest moment, a fost oferit populației un volum de peste 15 mii metri cubi, din care a fost cumpărat un volum de 8000 metri cubi, neexistând cereri care să nu poată fi onorate.

Pe lângă populație, Direcția Silvică prin ocoalele silvice a livrat și poate să livreze în continuare lemn de foc unităților de învățământ, spitalelor și altor instituții din județ finanțate integral sau parțial din bugetul de stat.

Tot ceea ce trebuie să facă cetățenii ca să cumpere lemn de foc este:

–  Să meargă la primărie sau la ocolul silvic ca să solicite cumpărarea de lemn pentru foc;

– Să contacteze pădurarul din zonă sau să meargă la depozitul ocolului silvic;

– Să plătească lemnul și să primească imediat documentul de plată;

– Să ridice lemnul plătit din locul și ziua comunicate de pădurar sau șeful de depozit.

Potrivit directorului D.S. Caraș-Severin, Ion Tabugan, prețurile de vânzare a lemnului sunt stabilite pe metru cub și diferă în funcție de specie și locul de livrare, fiind publicate pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm), la sediile ocoalelor silvice și în ghidul menționat depinzând de locul de livrare (de ex. depozite, drum auto forestier, fasonat la cioată). De asemenea, la anumite ocoale silvice există și posibilitatea transportării la domiciliu a lemnului cumpărat, având în acest sens tarife stabilite în funcție de distanță și capacitatea de transport.

Informativ, prețul de vânzare pentru lemnul de foc din grupa de specii foioase tari este de 100 de lei/mc fasonat la cioată, 190 lei/mc din platformele primare și 265 de lei/mc din depozitele ocoalelor silvice, cel din grupele de specii foioase moi și rășinoase fiind mai ieftin cu aproximativ 30%.

Stocurile de lemn de foc pe fiecare ocol silvic se pot afla prin consultarea paginii web a RNP Romsilva la adresa https://www.rosilva.ro/articole/disponibil_lemn_foc_pentru_populatie__p_2376.htm,  informația fiind actualizată lunar, astăzi fiind disponibil un volum de 7,5 mii mc de lemn destinat încălzirea locuințelor.

Administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României, se face de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva, care le poate exploata durabil prin unitățile și subunitățile sale din teritoriu și/sau prin asociațiile și organizațiile de pescari sportivi din Romania, potrivit Legii nr. 317/2009 și Protocolului de delegare a administrării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte și organizării activității de practicare a pescuitului sportiv.

Fondul de pescuit montan, este unitatea de gospodărire a populațiilor piscicole, în principal salmonicole, ce habitează în apele de munte ca ecosisteme constituite din râul/pârâul cu afluenții săi, sau lacul cu principalele pâraie care îl alimentează. În anul 2013 a fost semnat protocolul de delegare a administrării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte și de organizare a activității de practicare a pescuitului în scop recreativ/sportiv”, între Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva și Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.).

Obiectivele protocolului sunt următoarele:

– A.N.P.A. deleagă administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

– Habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României sunt cele definite și delimitate geografic prin lucrările elaborate de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.) București, în perioada 2001-2005, intitulate: „Studiu privind rebonitarea și recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte” și „Cercetări privind evaluarea potențialului piscicol natural și a recoltei salmonicole din lacurile montane”.

– Habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României sunt amenajate de către R.N.P. – Romsilva – Administratorul pădurilor proprietate publica a statului, prin lucrări de investiții: populari anuale; amenajări de toplițe, cascade podite, pinteni, praguri, plantari de arbori și arbuști forestieri pentru stabilizarea malurilor râurilor, lucrări de corectarea torenților, etc.

În ultimul secol, pe aceste ape de munte din Romania, sectorul silvic a investit foarte multă muncă, materiale și importante sume de bani pentru: lucrări piscicole de amenajare a albiilor râurilor (cascade podite, pinteni, toplițe, consolidări de maluri, amenajări, corectări de torenți, etc), lucrări de asigurarea puietului necesar populărilor și repopulărilor anuale a acestor ape, asigurarea protecției și pazei fondurilor de pescuit și combaterii braconajului ca sarcini permanente ale personalului silvic, lucrări de cercetare și studii științifice privind resursele acvatice din apele de munte.

R.N.P. Romsilva este printre puținele instituții din țară care au investit în lucrări de cercetare științifică desfășurate timp de mai multe decenii pe apele de munte, finalizate, printre altele, mai recent, prin studiile: „Rebonitarea și recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte“, „Cercetări privind evaluarea potențialului piscicol natural și a recoltei salmonicole din lacurile montane” , lucrari unde sunt reactualizate clar, din amonte în aval, limitele apelor de munte, la nivel național, lucrări de bază utilizate în egală măsură, atât de către gestionarii apelor de munte, asociațiile de pescari, fermieri, dar și de autoritățile cu atribuții în domeniul administrării  și managementului resurselor acvatice vii din apele României.

Imobilul în care co-există Prefectura și Consiliul Județean Caraș-Severin face excepție de la regula pe care n-au inventat-o nici comuniștii, nici feseniștii și nici măcar liberalii. Cei care au treabă la stăpânire, să nu mai vorbesc de angajații de acolo, intră fie pe ușa laterală, fie pe ușa din spate, cea care dă în parcarea dintre blocuri. Ușa principală nu s-ar deschide nici măcar pentru Papa Pius al nu știu câtelea. Înainte mai stătea deschisă. Asta prin în 2000, 2000 și un pic, deschisă publicului larg de fostul prefect Marcel Vela. După ce Vela s-a întors acasă, la Caransebeș, s-a închis și ușa. O mai deschid așa, din când în când, pentru aerisirea holului, dar nu mai mult de atât. Oaspeții de seamă, să nu mai vorbim de pulime, au de ales, fie pe ușa laterală, fie prin dos, ca hoții.

Bă, vouă, celor care administrați aceste două instituții și județul, nu vă este rușine să vă primiți goștii în felul ăsta? Pe unde ați umblat și voi cu treabă în țara asta ați mai văzut undeva așa ceva? La ministere sau pe la nu știu ce agenții tot așa se intră, pe ușa din dos? Înțeleg să fie așa, când descarci portbagajul la Paști sau la Crăciun, dar în rest, ce să cauți, domnule, pe ușa din dos? Unde vă este respectul față de cei pentru care vă faceți că munciți? Chiar nu vă crapă obrazul când vă calcă pragul un ambasador, un diplomat sau ce-o fi el, să-l băgați pe ușa aia, să treacă pe lângă canapeaua aia ruptă și buda de lângă intrare? Nu? Văd că nu vă pasă. Ba, mai mult, nu vă pasă nici de vorbele lui Marcel Vela la instalarea primului prefect în actuala guvernare liberală: „Ca ministru al Afacerilor Interne vreau să o rog pe doamna prefect ca, începând de astăzi, ușa Prefecturii Caraș-Severin să rămână deschisă pentru cetățeni, ușa principală nu este pentru miniștri, ambasadori sau privilegiați, este pentru cetățeni!“ Alo, domn’ ministru, pardon, domnule Vela, vedeți că fătălăii ăștia dorm în papucii statului și-i doare la banană de matale! Pe o ureche le-a intrat îndemnul camaraderesc și pe amândouă a ieșit. Păi, ce-i aici, fiecare face ce vrea?

Bă, voi, ăștia, care ați ajuns să ne conduceți, cum dracului vă trece prin cap tot felul de bazaconii, de la asfaltarea de drumuri forestiere și până la trenuri cu hidrogen, cât timp voi nu sunteți în stare nici măcar să deschideți o ușă?

Cursurile sunt susținute de piloți și alți specialiști în cadrul Detașamentului Aeromedical din structura Ministerului Afacerilor de Interne, punct de operare Arad.

„Considerăm că tot ce facem aici reprezintă provocare atât pentru noi, ca personal din Inspectoratul General de Aviație, cât și pentru personalul medical. Ne așteptăm la o colaborare frumoasă atât pe partea de aviație cât și medicală și cu autoritățile locale, cu toții avem nevoie de acest lucru. Pregătirea se axează în principiu pe operațiuni de salvare cu troliu, operațiunile de zbor în munți sunt mai riscante și implică o coordonare mai mare față de zborurile normale și de aceea se efectuează aceste pregătiri. Convocarea este coordonată de către Departamentul de Instruire și perfecționare din cadrul IGAV și punctul de la Caransebeș se va deschide după ce instruirea va fi completă“, este de părere locotenent comandorul Sorin Arba.

La rândul său, primarul municipiului, Felix Borcean, consideră că astfel de cursuri sunt binevenite, în condițiile în care, uneori, diferența dintre viață și moarte este dată de minutele sau chiar de secundele ce trec până la intervenția echipajelor medicale de pe elicoptere.

Aceasta activitate se desfașoară de peste 40 de ani, în cadrul a patru unitati de productie – pastravarii, astfel:

Păstrăvăria Topleț. Este situată la 1 km de localitatea Topleț, în vecinătatea orașului Băile Herculane. Această păstrăvarie este alimentată cu apa din trei izvoare de munte, are o capacitate de producție de 40 tone/an, și se cresc anual doua specii de păstrăv pentru consum (fântanel și curcubeu).

Accesul este posibil de pe DN 6, respectiv E 70 din localitatea Topleț, de pe traseul București – Alexandria – Craiova – Băile Herculane – Drobeta Turnu Severin – Timișoara.

Păstrăvăria Miniș. Este alimentată cu apă din pârâul cu același nume și cu apa din izvorul Bigăr. Este situata la 12 km de localitatea Bozovici și la cca. 100 m de cascada Bigăr, pe DN 57 Reșița – Anina – Bozovici. Are o capacitate de producție de 50 tone an și se cresc de asemenea cele două varietăți de păstrăv de consum.

Păstrăvăria Valea Bei. Este situată la aproximativ 10 km de localitatea Sasca Montană și la 8 km de localitatea Potoc. Această păstrăvărie, care este alimentată cu apa din râul Valea Bei, are o capacitate de producție de 40 tone/an și este populată doar cu specia de păstrăv curcubeu. Păstrăvăria este situată la 20 km de DN 57 Timișoara – Moldova Noua, în apropierea zonei turistice Ochiul Beiului (pe Cheile Nerei), accesul fiind posibil din DN 57 pe DJ 571 sau din localitatea Oravița pe DJ 571 C Oravița – Ilidia – Potoc – Ochiul Beiului, distanța fiind aproximativ aceeași.

Păstrăvăria Semenic. Se află la aproximativ 10 km de localitatea Văliug, respectiv 40 km de Reșița si 38 km de Slatina-Timiș. Această păstrăvărie este alimentată cu apa din răul Bârzava, are o capacitate de producție de 20 tone /an, fiind populată cu cele doua specii de păstrăv.

Accesul este posibil pe DJ 582 D Văliug – Crivaia din DJ 582 Reșița –Văliug sau Slatina Timiș – Văliug din DN 6, respectiv E 70.

Din decembrie și până acum nu s-a văzut nicio schimbare în bine. Dimpotrivă, omul ăsta, responsabil direct de cultură în Camera Deputaților, a luat-o rău pe arătură, dovadă că s-a dus la emisiunea TV a lui Robert Turcescu, îmbrăcat ca la circ. Bine, și Turcescu ăsta e dat dracu, l-a momit că-i ține isonul, că-i pune întrebări ușoare, că-l lasă să bată câmpii. Și Bulai a pus botu’. De grăbit ce era să ajungă în studio,  și-a tras o pereche de șosete colorate, de-ai fi zis că era scăpat de la Bălăceanca. Sigur, Turcescu atât o așteptat, că l-a și luat la împins vagoane.  L-a făcut ca pe dracu. Ba, i-a făcut și poze la ciorapii ăia mâzgăliți cu niște culori.

Până la urmă, Bulai al nostru a recunoscut că șosetele nu erau ale lui, ci ale soției. Bă, ești nebun? Cum dracu, bă, să porți șosetele nevestei? Să te afișezi cu ele în public? Acu’, nu știu dacă mai aveau altele în casă sau aia era singura și o purtau pe rând. E posibilă ultima variantă că, deh, viața e scumpă la București, iar leafa de parlamentar nu ajunge pentru mai multe perechi de șosete. Dar, și așa, putea să-i ceară bani împrumut lui Barna sau lui Cioloș, că ăsta chiar câștigă mult la Bruxelles, nu să se facă de mirul lumii. Iar scuza aia, cum că  fiecare om are o păsărică, nu ține. Nu ține, pentru că în cazul lui Bulai e vorba de un stol, când îl văd cum se screme filosofic pe paginile de socializare: „Viața e prea scurtă pentru a avea mereu ciorapi negri“. Bravo, bă, Bulai! Noroc cu tine că ne-o colorezi cu tâmpenii de genul ăsta.

Ei, domnule Turcescu, trebuie să recunoști că ți-a închis gura deputatul nostru. Așa îți trebuie dacă nu l-ai pus să-și dea jos pantaloni, să fi văzut dacă nu cumva și chiloțeii erau din împrumut! Atunci, chiar îl făceai praf!

Asta da realizare, singura și  cea mai mare de până acum din mandatul lui Cristi Miclău, dacă facem abstracție de campaniile de smulgere a buruienilor și vopsirea gardurilor și parapeților din stațiune. Fără bătăi de cap, fără proiecte europene, fără drumuri la București, fără milogeală pe la unii miniștri, fără studii de fezbilitate ori licitații, ci doar cu un banal proiect de hotărâre inițiat pe genunchi de primarul liberal. Nu știu cine i-o fi dat ideea, cine i-o fi zis: „Ia fă tu asta și intri în istoria consiliului local“, dar cine l-a sfătuit a făcut-o bine, cu responsabilitate civică, să nu zic altfel și într-un moment în care fostul prim-ministru avea de gând ca în vara asta să vină la tratament în stațiune. După cele întâmplate, cum să mai vii? Cum să mai scoți capul în lume, fără să-ți crape obrazul de rușine. Cum să dai nas cu  localnicii din Pecinișca fără să recunoști că un căcat mai mare ca privatizarea  asta cu Agahton nici că a existat pe meleagurile balneo-climaterice daco-romane, trecute din proprietatea statului în cea a lui Iosif Armaș.

Domnu’ Adi, ce rușine mare, domnule. Să pice măgăreața peste CV-ul impresionant pe care îl deții. Se poate una ca asta să ți se retragă titlul de cetățean de onoare?  Păi, îți dai seama că în istoria asta multimilenară a stațiunii de pe Valea Cernei nu s-a mai întâmplat așa ceva? Nu mi-e de alta, dar o să râdă Băselu cu gura până la urechi când o să audă ce ți-au făcut ăștia de la Herculane și o să te arate cu deștu’ până și copiii: „Hă, hă, hă, ia uitați-vă la Bombonel, vai de curu’ lui ce-a ajuns!“.

Și în timp ce pe tine o să te râdă toată țara, că o să aibă grijă liberalii să popularizeze chestia asta, primarul Miclău își va comanda blocul de marmură de Rușchița sau Vașcău. Bloc din care va ieși o frumusețe de statuie care ne va aminti peste ani de cea mai mare realizare din mandatele primarului care este peste Valea Cernei.

Pentru anul 2021, Direcția Silvică Caraș-Severin și-a propus recoltarea și punerea pe piață a unui palete largi de plante medicinale provenind din fondul forestier administrat de aceasta, sau achiziționate de la culegători ocazionali, sortimentele fiind puse piață în cantitățile estimate la licitația ce va avea loc în data de 28 mai. La licitația respectivă sunt oferite flori de tei, sunătoare, frunze de mesteacăn, rostopască, soc, urzică, mentă, cantități estimate la . 6.000 kg  în stare uscată.

„Recoltarea plantelor medicinale din păduri reprezintă o activitate tradițională a unității noastre. An de an recoltăm cantități importante de plante medicinale, în perioadele optime. De exemplu, acum fiind perioada de recoltare a florilor de soc, care în unele zone au ajuns la inflorescența maximă“, se arată într-un comunicat al Direcției silvice.

Persoanele fizice care recoltează plante din afara fondului forestier sau doresc să participe la recoltarea plantelor medicinale din fondul forestier pot lua legătura cu personalul silvic (inclusiv pădurarii din localitățile de domiciliu sau învecinate) pentru a-i îndruma spre punctele de achiziție sau să organizeze recoltarea propriu-zisă.

„Pentru utilizarea în scopuri medicinale, plantele sau, părți din ele, se usucă în snopi mici, atârnați, recomandat la umbră, sau în poduri bine aerisite, puse pe coli de hârtie, site, rogojini sau prelate curate. Înainte de uscare se va proceda la o condiţionare a părţilor de plantă, înţelegând prin aceasta îndepărtarea corpurilor străine care nu sunt indicate pentru utilizare, sau părţile alterate“, se mai spune în comunicat.

În temeiul art. 133 alin. 1, art. 134 alin. 1 lit. a), alin. 2, alin. 3 lit. a), alin. 5, alin. 6, alin. 7, art. 135, art. 136 alin. 8, art. 155 alin. 1 lit. b) coroborat cu alin. 3 lit. b), art. 196 alin. 1 lit. b), art. 197 alin. 1, alin. 4 și art. 198 alin. 1 și alin. 2 ale Ordonanței de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, modificat și completat,

D I S P U N E:

Art. 1. – Se convoacă în şedinţă ordinară, Consiliul Local al Municipiului Reşiţa în data de 26.05.2021 ora 1400, ședință ce va avea loc în sala de ședință (la parter) a Primăriei municipiului Reșița.
Art. 2 – Proiectul ordinii de zi a Ședinței ordinare este prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezenta dispoziție.
Art. 3 – Materialele prevăzute în Anexă vor fi puse la dispoziția consilierilor locali prin e-mail, prin serviciul de stocare OneDrive si pe suport de hartie.
Art. 4 – Materialele menționate în Anexă se transmit spre avizare:

1. Comisiei pentru studii prognoze economico – sociale, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat al municipiului Reşiţa
2. Comisiei de organizare dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice de arhitectură şi mediu
3. Comisiei pentru servicii publice, agricultură, comerţ, privatizare, sport, turism şi agrement
4. Comisiei pentru proiecte – programe, activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate şi familie, culte, cultură, muncă, protecţie socială şi relaţii externe
5. Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor
Art. 5 – Comisiile de specialitate ale Consiliului Local pot formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri.
Art. 6 – Prezenta dispoziție se aduce la cunoștință publică pe site-ul primăriei www.primariaresita.ro.
Art. 7 -Dispoziţia se comunică:
• Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţul Caraş-Severin;
• Mass-media.
ANEXA LA DISPOZITIA NR. 515/ 20.05.2021

1. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local al Municipiului Reșița pe anul 2021
iniţiator: Primar – Ioan POPA2. Proiect de hotărâre privind aprobarea participării Municipiului Reșița la realizarea proiectului Via Transilvanica (Calea Transilvaniei)
iniţiator: Primar – Ioan POPA3. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea H.C.L. nr. 336/27.10.2020 de aprobare a implementării proiectului ”Dotarea unităților de învățământ preuniversitar de stat de pe raza UAT Municipiul Reșița cu echipamente IT pentru gestionarea situației de pandemie generată de virusul SARS-COV-2” în vederea finanțării acestuia în cadrul Programului Operațional de Competitivitate Axa prioritară 2 – Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă Prioritatea de investiții 2c. – Consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate Obiectiv Specific OS 2.4 – Creșterea gradului de utilizare a Internetului Acțiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECȚIUNEA E-EDUCAȚIE Apelul de proiecte nr. 2
iniţiator: Primar – Ioan POPA
4. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Statutului Societății PIEȚE REȘIȚA SRL, prin extinderea obiectului de activitate
iniţiator: Primar – Ioan POPA
5. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Statutului Societății PIEȚE REȘIȚA SRL,
prin înființarea unui sediu secundar
iniţiator: Primar – Ioan POPA
6. Proiect de hotărâre privind aprobarea Organigramei și Statului de funcții la PIEȚE REȘIȚA S.R.L.
iniţiator: Primar – Ioan POPA
7. Proiect de hotărâre privind aprobarea taxelor practicate de către Societatea PIEȚE REȘIȚA S.R.L.
iniţiator: Primar – Ioan POPA
8. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli rectificat și a programului anual al achizițiilor publice modificat, pe anul 2021 la PIEȚE REȘIȚA S.R.L.
iniţiator: Primar – Ioan POPA
9. Proiect de hotărâre privind aprobarea bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere și a Raportului administratorului, pe anul 2020, la PIEȚE REȘIȚA S.R.L.
iniţiator: Primar – Ioan POPA
10. Proiect de hotărâre privind aprobarea bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere și a raportului Administratorului la SOCIETATEA TRANSPORT URBAN REȘIȚA SRL
iniţiator: Primar – Ioan POPA
11. Proiect de hotărâre pentru modificarea H.C.L. nr. 370/2020 privind aprobarea componenței COMISIEI TEHNICE DE AMENAJARE A TERITORIULUI ȘI URBANISM, precum și a Regulamentului de funcționare a acesteia
iniţiator: Primar – Ioan POPA
12. Proiect de hotărâre prin care Consiliul Local ia act de procesul-verbal nr. 6105/12.05.2021 privind constatarea părăsirii a unui număr de 34 lucrări funerare – construcții, edificate în cimitirul nr. 5 și 6 din Reșița, administrate de Serviciul Public – ”Direcția pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public și Deszăpezire”
iniţiator: Primar – Ioan POPA
13. Proiect de hotărâre privind însușirea Procesului-verbal nr. 33064/06.05.2021 al Comisiei Sociale de Analiză a Solicitărilor de Locuințe și aprobarea închirierii unor locuințe convenabile aflate în domeniul privat al Municipiului Reșița
iniţiator: Primar – Ioan POPA
14. Proiect de hotărâre privind însușirea Procesului-verbal nr. 33065/06.05.2021 al Comisiei Sociale de Analiză a Solicitărilor de Locuințe și aprobarea închirierii unei locuințe sociale aflată în domeniul public al Municipiului Reșița
iniţiator: Primar – Ioan POPA
15. Proiect de hotărâre privind însușirea Procesului-verbal nr. 33066/06.05.2021 al Comisiei Sociale de Analiză a Solicitărilor de Locuințe și aprobarea închirierii unor locuințe convenabile aflate în domeniul privat al Municipiului Reșița
iniţiator: Primar – Ioan POPA
16. Proiect de hotărâre privind aprobarea Actului Adițional nr. 1 la Contractul de închiriere nr. 42921/18.05.2018 privind închirierea către S.C. Arsenal – Reșița S.A. a două minipuncte termice și a instalațiilor componente situate în Reșița, str. Bârzăviței – bloc nr. 2 și Al. Albăstrelelor – bloc nr. 2 pentru asigurarea agentului termic necesar încălzirii și preparării apei calde menajere la cele două blocuri de locuințe
iniţiator: Primar – Ioan POPA
17. Proiect de hotărâre privind aprobarea vânzării locuinței situate în Municipiul Reșița, Str. Romanilor, nr. B9, bl. B9, et. 4, ap. 12, propietatea privată a municipiului Reșița, către numiții Solomon Cornel și soția Solomon Doina, aceștia având calitatea de chiriași
iniţiator: Primar – Ioan POPA
18. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea Anexei 2 la H.C.L. nr. 37/28.01.2021 privind stabilirea numărului total de 1000 locuri de parcare, ce vor funcționa în regim de parcări publice cu plată pe raza municipiului Reșița și aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de parcare cu plată, fără pază, în Municipiul Reșița
iniţiator: Primar – Ioan POPA
19. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru utilizarea parcărilor publice de reședință/domiciliu situate pe domeniul public al Municipiului Reșița
iniţiator: Primar – Ioan POPA
20. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea H.C.L. nr. 309/24.09.2020 – privind darea în administrare Serviciului Parcări al Municipiului Reșița a terenurilor de sport realizate prin investiția ”Amenajare terenuri de sport în Parcul Copilului, Parcul Tricolorului și strada Retezat din Municipiul Reșița”
iniţiator: Primar – Ioan POPA
21. Proiect de hotărâre privind aprobarea trecerii din domeniul public în domeniul privat al municipiului Reșița, în vederea scoaterii din funcțiune și casarea, pentru începerea procedurii de demolare și valorificare a următoarelor imobile: construcție înscrisă în CF nr. 32298 Reșița, nr. Cadastral 32298 – C2 în suprafață construită desfășurată de 452 mp (Clădire administrativă), construcție înscrisă în CF nr. 32298 Reșița, nr. Cadastral 32298 –C3 în suprafață construită desfășurată de 373 mp (Atelier reparații electrice), construcție înscrisă în CF nr. 32298 Reșița, nr. Cadastral 32298-C5 în suprafață construită desfășurată de 88 mp (Punct termic), construcție înscrisă în CF nr.32298 Reșița, nr. Cadastral 32298 –C6 în suprafață construită desfășurată de 25 mp (Stație de pompare) și construcție înscrisă în CF nr.32298 Reșița, nr. Cadastral 32298 C7, în suprafață construită desfășurată de 5 mp (Cabină poartă), situate administrativ în municipiul Reșița, bld. Republicii nr.29, fostul Depou de tramvaie
iniţiator: Primar – Ioan POPA
22. Proiect de hotărâre privind modificarea tarifelor de salubritate percepute de operatorul de salubritate din municipiul Reșița, S.C Brantner Servicii Ecologice S.R.L. și încheierea Actului adițional nr. 14 la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubritate în municipiul Reșița, nr. 7161/21.04.2011, încheiat între Municipiul Reșița și S.C Brantner Servicii Ecologice S.R.L.
iniţiator: Primar – Ioan POPA
23. Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea unor anexe la HCL nr. 386/2019 și HCL nr. 70/2020 privind aprobarea actualizării inventarului bunurilor de natura mijloacelor fixe care alcătuiesc domeniul privat al Municipiului Reșița și al celor care alcătuiesc domeniul privat al statului conform prevederilor OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ
iniţiator: Primar – Ioan POPA
24. Proiect de hotărâre privind exprimarea votului în ședința Adunării Generale a Asociaților Regiei Automone ”OCOLUL SILVIC BANATUL MONTAN” stabilită pentru data de 27.05.2021
iniţiator: Primar – Ioan POPA
25. Proiect de hotărâre privind aprobarea schimbării destinației imobilului situat în Reșița, str. Ciprian Porumbescu, nr. 17, înscris în CF nr. 40950 Reșița, nr. top 979/a-3/1/4, construcție și teren aferent în suprafață de 378 mp, proprietatea publică a Municipiului Reșița, în spațiu de cazare pentru copii/elevi și familiile acestora aflate în risc social
iniţiator: Viceprimar –Mădălina Miruna CHIOSA
26. Proiect de hotărâre privind stabilirea tarifelor pentru închirierea celor două ambulanțe aflate în dotarea Asociației Reșița Europeană
iniţiator: Viceprimar – Adrian Laurențiu DACICA
27. Proiect de hotărâre privind aprobarea numărului de asistenți personali și a numărului de indemnizații lunare acordate persoanelor cu handicap grav, pentru anul 2021
iniţiator: Viceprimar – Adrian Laurențiu DACICA
28. Diverse