Mai nou (unii zic că, totuși, e de vreun an) plouă prin acoperișul halei, tot copt, peste mesele precupeților nevoiți să stea cu umbrela deasupra capului, exact ca în filmul ăla american „Singin’ in the Rain”, cu deosebirea că în rolul interpretat de Gene Kelly a fost distribuit Dorin Bistrian. Nu că ar avea vreun talent, ci culoarea carnetului de partid îi dă dreptul la asta. Omul potrivit, la locul potrivit. Nu știu unde l-ai găsit don primar, de ne-am pricopsit cu unul ca el. El e și director de imagine, el a scris și scenariul și tot el semnează și regia acestui film prost, dar cu încasări lunare demne de box office: 100 de lei masa+o taxă de 10 lei/zi de comerciant+10 lei abonament la buda publică, în fața căreia poți face pe tine până găsești cheia cu care s-o deschizi. În condițiile în care don Bistri nu face absolut nimic pentru ei, eu zic că e ceva să încasezi atâția bani de la cei pe care îi consideri fraierii tăi.

Totuși, din câte se aude, ceva, ceva le va face în zilele următoare. O schimbare în bine. Îi scoate pe toți din hală, să vopsească mesele de tablă, stâlpii, grilajele și ce s-o mai găsi pe acolo, să miroase și la ei frumos de Paști. Măcar atât. Bravo, don Dorin, așa te vrem: harnic și plin de inițiative. Mereu cu gândul la noi și la zarzavagii ăia de pe urma cărora pleci acasă cu zeci de mii de lei pe lună. Ca un adevărat director de primărie, care și-a cumpărat mașină nouă de serviciu. Că, deh, s-au dus vremurile  în care boierii și parveniții se plimbau cu șareta la șușea.

A, era să uit. Angajează-ți și un șofer, să moară dușmanii de ciudă, mama lor de îmbârligători ce sunt.

Urât din partea ta, puiuc, și nu pentru că Mariusică deputatul e pesedist, ci pentru că el a fost domn cu tine, cândva, iar tu acum îl iei în șuturi. Că a dat și el de greu, că nu se mai înțelege cu ai lui din partid și tu îi tai din start macaroana, că n-ai nevoie de unul ca el în PNL, chit că: „ne-ar da-o și pe nevastă-sa la schimb”. Bă, Romi, tu așa vorbești de domnul deputat? Unde ai văzut tu că e animat de gânduri urâte și perverse? Ție nu ti-e rușine să vorbești așa? Că ești om bătrân cu părul alb. Ce te uiți așa la mine, bă, Romeo?  Nu tu ai zis cu gurița ta că „Nu există lucru mai urât decât să vrei să-ți vinzi nevasta, cu alegători cu tot doar, doar să-ți găsești un loc la PNL?” Dă-o dracului de treabă. Așa se vorbește despre un deputat  care, vorba aia, are activitate intensă pe Facebook cât zece la un loc? Ca și tine, de altfel.

Bă, Romi, tu chiar m-ai scos din sărite cu declarațiile tale stupide. Auzi la el: „Noi avem candidat serios în zonă, nu ni-l trebuie pe Damian, nici măcar cu nevastă cu tot!” Păi ce are, bă, Mariusică de nu-ți place  de el? Ai uitat când familia lui a întins  masă mare la primăria din Teregova și te-o omenit  cu cele mai bune și mai tradiționale produse consumate la micul dejun în casa țăranului cărășean: coleșă cu găgaină, cârnați, brânză, jumări, clisă, caltaboși și răchie să spele greața? Ai băgat în tine ca un spart, de parcă erai nemâncat de o săptămână. Nu știu dacă nu ți-o fi pus și la pachet, că așa e la ei, nu te lasă să pleci cu mâna goală.

Ai uitat, nu? Te cred, dar e urât din partea ta. A ajuns și omul ăsta la ananghie, vine cu voturi, cu abnegație, cu răchie, mere, pere și gutui și tu, nimic. Ba, mint, în postul mare al Paștelui vorbești în halul ăsta despre el. Bă, Romi, ce dracului, bă, oamenii suntem, dar de unde să știi tu toate astea dacă nu te duci la biserică să te rogi la Doamne, Doamne.

Vinovat ești și tu, domnule deputat. Că de când ți-o intrat în cap primăria, tot umbli după potcoave de cai morți. Și uite ce se întâmplă. Că te-o mâncat în cur să te duci la liberali, să te milogești de ei, să candidezi din partea lor la Primăria Caransebeș. Nu încerca să o dai la întors, c-o fi, c-o păți, că data asta Dunca nu bate câmpii. Ți-o tras-o Romi, grupa mare. Că la așa ceva nimeni nu-l întrece. Bine ți-or făcut dacă n-ai astâmpăr.

Și acum ce-o să faci? PSD nu te nominalizează, PNL nu te vrea, AUR, nici atât. Candidezi independent și tot nu renunți. Că drept ai, Mariusică, păi tu ești cel mai fraier din PSD-ul ăla? Ei, drăcia dracului!

Și, totuși, Ioan Rusu, de Ezeriș, și Marius Ișfan, din Zorlențu Mare, cel căruia nici nu i s-a uscat bine cerneala iscăliturii de pe carnetul de liberal, au făcut-o. Au cârmit-o la stânga, nu doar pe motivul că România nu e în Anglia să se circule pe partea dreaptă a drumului. De bună seamă, Rusu a avut motivele lui temeinice de a aborda alte orizonturi. Unele delicate ce țin de propria-i conștiință. Lucrurile astea nu se discută în public. Dacă e moral sau nu? Dar ce-i moral în politică? Și Ișfan o fi având motivul lui, altul în afară de cel pe care l-ar fi rostit între prieteni: „Unde merge nea Ion, merg și eu.”

Au schimbat direcția, au dat mâna și s-au fotografiat în sediul PSD cu președintele social-democraților, Silviu Hurduzeu, la fel cum o făcuseră în trecut cu liderul PNL, Marcel Vela. Poze de colecție, de pus în ramă și de povestit nepoților de cum se făcea politica în România altor vremuri.

Avantaj PSD. Nu o singură dată, nu de două ori, ci de patru ori căci, pe lângă cei doi, au mai venit doi primari liberali: Marius Pohanka-Naidăș, și Daniel Danu-Anina. Cică alți trei primari PNL și-ar fi luat bilete pentru „zborul” de săptămâna viitoare: Nicolae Orăvicean-Berliște, Mihaela Drăgilă-Lăpușnicu Mare și Brian Filimon, Măureni.

Alte poze, alte strângeri de mână, alte urări de bun venit în PSD. Campania electorală poa’ să înceapă!

Luăm un exemplu, să nu vină careva să zică că bat câmpii Dumbrăviței, locul de domiciliu a lu’ Romeo Dunca și al personajului despre care este vorba. Concurs pentru ocuparea funcției publice vacante de arhitect-șef în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Caraș-Severin. Prea mulți doritori nu s-au apropiat de sala de concurs și asta nu doar pentru că, salariul ar fi prea mic față de cel de la privat. Când n-ai o proptea, o relație cât de mică, mai bine stai în banca ta. De înscris, s-a înscris un singur candidat, o doamnă care ocupa deja funcția respectivă, cu bunăvoirea Puiucului, dar care dorea să fie titulară cu acte în regulă că ce-i în mână nu-i minciună.

Să nu credeți că în Consiliul Județean  Caraș-Severin e ca în alte consilii din țară. Nu. Dom’le, dacă te pregătești și știi bibliografia aia ca pe Tatăl Nostru, ocupi postul fără nicio problemă. Dacă nu, i’m sorry mai încerci o dată, de două ori sau de câte ori este nevoie. Dovada spuselor mele e că, doamna concurentă a picat cu brio proba scrisă, după modelul școlii de șoferi unde degeaba iei traseul dacă pici la sală. Punctajul obținut 53 de puncte, față de minim 70, a fost de râsul curcilor, în condițiile în care de ceva timp (să tot fie doi ani), ocupă funcția respectivă și se ocupă de arhitectura și urbanismul județului, doar că nu e titulară, cum ar veni.

Sigur, emoțiile și-au spus cuvântul căci, între noi fie vorba, nu-i de ici, de colo să candidezi de unul singur într-o sală goală și să ieși pe locul doi. Că știi cum e, când concurezi singur, te relaxezi, nu te concentrezi asupra întrebărilor, te gândești la ce vei face în weekend, la cât de oropsit și de bun, în același timp, este Romeo care te-a pus pe funcție, și la alte chestii de genul ăsta. Alta e, însă, să ai concurență, să simți în simți suflarea în ceafă a contracandidatului, să mai citești câte ceva înainte de examen.

Altfel, e greu să-ți explici ție însuți și să găsești un răspuns care să te satisfacă, la întrebarea „Cum să ieși, bă, pe locul doi când concurezi de unul singur?” Ghinion, vorba lu’ Iohann. Iohann, Dulapul de la Cotroceni!

Pentru că la noi o mână spală pe cealaltă și amândouă obrazul, Edi l-a convocat la națională pe Ianis deși, la drept vorbind, n-ar avea ce să caute în lot, oricât de lărgit ar fi el, unul care freacă banca de rezerve. Unii spun că dacă ar fi fost după el nu l-ar fi convocat doar că tata Puiu, care la un moment dat făcuse herpes de la atâta pupat de iconițe, i-ar fi spus într-o zi lu’ fi-su: „Edișor, îți amintești de jocul ăla pe calculator pe care ți l-am dus din America, după mondialele din America? Da, puiule, jocul ăla cu care te-ai jucat până aproape să te însori. Că țin minte cum veneai de la întâlnirea cu Delia cântăreața și în loc să mănânci sau să te odihnești, direct la el te duceai. Ei, să știi că Gică ți l-a ales după victoria cu Argentina. Că m-am trezit într-o dimineață cu el la mine în cameră și mi-o zis: «Nea Puiule, hai să mergem în oraș, să-i cumperi ceva mișto lu’ Edișor al matale.» Că dacă nu era el, nu aveai jocul. Știi ce zic? Așa că te rog eu frumos, convoacă-l pe Ianis, să nu-mi bată Gică obrazul mâine, poimâine, că știi ce urât face la televizor când i se pune pata pe cineva.”

Și care copil nu și-ar asculta tatăl, gândindu-se că într-o zi, nu se știe când, va avea și el un băiat  mai puțin talentat și mai mult rezervă pe unde or juca, iar antrenorul naționale poate o să fie chiar Ianis, copilul lui Gică, cel care l-a făcut mare pe tata Puiu în America…

Așa că i-a fost ușor lui Edișor să renunțe la cel mai în formă fotbalist ce joacă în campionatul intern pentru a-i face loc lui Ianis de care scoțienii și spaniolii nu știu cum să facă să scape, păcălindu-i pe alții să-l cumpere.

Așa cum spuneam, cine nu te știe și te-o fi auzit ce ai spus, ar zice: „Uite, bă, bietul om cât e el de creștin. Cum s-o gândit el să intre în Postul Paștelui, fără să meargă la biserică ori la duhovnic, dar cu sufletul curat, doldora de bunătate, liniște și înțelegere față de semenii săi. Un adevărat apostol care predică în pustie!” Că asta ești tu, puiuc:  apostolul binelui, întruchiparea cinstei, corectitudinii și bunătății, într-o lume plină de răutate și frustrări. Bineînțeles, lumea asta e a PSD-ului. Dar cine să-ți înțeleagă gândurile bune care te animă față de noi toți?

Nărod mai ești, măi Romi. Cum dracu ți-o trecut prin cap una ca asta, după ce doar cu o zi înainte ai dat de pământ cu adversarii, i-ai făcut harcea-parcea fără nicio milă. Ai dat sfoară în țară că ai depus o sesizare la DNA împotriva consilierilor PSD care, zici matale, că au luat din banii poporului PNL pentru a da poporului PSD. Două popoare într-unul singur, exact ca într-o reclamă TV, că de aia ne merge nouă bine în Banatul Montan. Adică, după ce faci una ca asta, vrei pace între popoare? Să aduci liniștea în CJ? Hai, că ești glumeț, Romică dragă. Glumeț și simpatic în același timp. Pe bune!